DECIZIE nr. 616 din 21 septembrie 2006

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 21/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 892 din 2 noiembrie 2006
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL PENAL (R) 16/04/1997 ART. 176
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ActulREFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIuliana Nedelcu – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, excepţie ridicată de Cezar Ciocan în Dosarul nr. 2.843/2005 al Tribunalului Mureş – Secţia penală.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, apărătorul ales cu delegaţie la dosar, precum şi partea Adrian Ciocan. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Apărătorul ales al autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, deoarece dispoziţiile legale criticate încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.Partea Adrian Ciocan susţine punctul de vedere expus de apărătorul autorului excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 2 mai 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.843/2005, Tribunalul Mureş – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, excepţie ridicată de Cezar Ciocan în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul legal criticat este în dezacord cu dreptul referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece instituie un tratament sancţionator diferit pentru comiterea infracţiunii de omor săvârşită asupra anumitor cetăţeni. Aşa fiind, se acordă o protecţie aparte şi nejustificată magistraţilor, poliţiştilor, jandarmilor şi militarilor.Tribunalul Mureş – Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat reglementează o variantă a infracţiunii de omor deosebit de grav, atunci când acesta a fost comis asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice a acestora. Or, scopul reglementării este acela de a institui o măsură de protecţie pentru anumiţi funcţionari însărcinaţi cu apărarea ordinii publice, care însă nu are semnificaţia unui privilegiu şi nici a unei discriminări.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), care trebuie interpretate cu cele ale art. 4. Or, în cazul de faţă nu poate fi vorba de o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii, de vreme ce legiuitorul a instituit o circumstanţă agravantă a omorului în cazul săvârşirii de infracţiuni faţă de funcţionari însărcinaţi cu apărarea ordinii şi siguranţei publice. Astfel, textul legal criticat reprezintă o măsură de protecţie care nu are însă semnificaţia unui privilegiu şi nici a unei discriminări, fiind destinată tocmai asigurării, în anumite situaţii specifice, a egalităţii cetăţenilor.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate, care reglementează o formă a infracţiunii de omor deosebit de grav, se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.De altfel, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi a cetăţenilor în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni, în comparaţie cu alta. Încălcarea principiului egalităţii s-ar fi putut pune în discuţie numai dacă incriminarea faptei de omor deosebit de grav ar fi creat discriminări între cetăţeni, potrivit criteriilor stabilite de legiuitorul constituant.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, cu denumirea marginală "Omorul deosebit de grav", care au următorul conţinut:"Omorul săvârşit în vreuna din următoarele împrejurări: […]f) asupra unui magistrat, poliţist, jandarm ori asupra unui militar, în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice, ale acestora,se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, precum şi ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul oamenilor la o egală protecţie a legii.Examinând excepţia astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.Apărarea ordinii de drept impune sancţionarea faptelor cu caracter antisocial, inclusiv a celor prevăzute în Codul penal, luând în considerare valorile lezate, gravitatea faptelor comise, ca şi obiectivul de prevenire a săvârşirii altor asemenea fapte. Existenţa discriminării nepermise de Legea fundamentală şi de actele normative internaţionale susţinută în critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, nu s-ar putea reţine decât în situaţia în care, alături de exigenţele de apărare socială amintite, legiuitorul ar lua în considerare criterii prohibite, cum sunt acelea prevăzute de art. 4 alin. (2) din Constituţie.În cazul examinat, Curtea Constituţională reţine că pedeapsa prevăzută de lege pentru omorul deosebit de grav incriminat prin art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, mai aspră decât pedepsele prevăzute pentru alte forme ale infracţiunii de omor, se justifică prin importanţa valorilor lovite prin săvârşirea infracţiunii – viaţa fiinţei umane şi, totodată, autoritatea statului ca reprezentant al interesului general. Textul de lege analizat nu conţine explicit şi nici nu lasă a se înţelege existenţa unui alt criteriu de individualizare a pedepsei, care să poată fi apreciat ca o încălcare a principiului egalităţii în drepturi consacrat prin art. 16 din Constituţie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 176 alin. 1 lit. f) din Codul penal, excepţie ridicată de Cezar Ciocan în Dosarul nr. 2.843/2005 al Tribunalului Mureş – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 septembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x