DECIZIE Nr. 61 din 1 iunie 1994

Vasile Gionea – preşedinteViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorAntonie Iorgovan – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorIoan Griga – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea recursului formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 14 martie 1994. La apelul nominal făcut în şedinţa publică părţile au fost lipsa. Procedura legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele completului da cuvintul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a recursului şi de casare a deciziei atacate. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele: Inculpatii Ivascencu Ştefan şi Ignat Petrea au invocat, în dosarul nr. 2031/1993 al Judecătoriei Tulcea, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea ca acestea contravin prevederilor art. 135 alin. (2) şi (4) din Constituţie, fiind abrogate prin dispoziţiile art. 150 alin. (1) din legea fundamentală. Prin Decizia nr. 21 din 14 martie 1994, pronunţată în cauza, Curtea Constituţională a statuat ca, întrucît prin Decizia sa nr. 33/1993, rămasă definitivă, s-a constatat ca art. 224 din Codul penal este parţial abrogat potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd a se aplică în continuare numai cu privire la bunurile ce constituie proprietate publică, potrivit art. 135 din Constituţie, excepţia invocată este lipsită de obiect. Împotriva acestei decizii Ministerul Public a declarat recurs, aratind, în esenta: 1. Prin respingerea excepţiei ca fiind "lipsită de obiect", Curtea Constituţională a recurs la instituţia autorităţii lucrului judecat, care, în cauza, nu este aplicabilă întrucît, în materie penală, ea implica dubla identitate de persoana şi obiect. 2. Curtea nu este competenţa să se pronunţe asupra conflictului legilor anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia şi, deci, de a constata ca ele sunt abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, în cazul în care încalcă o prevedere constituţională. CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,examinînd decizia atacată, încheierea de sesizare, motivele de recurs, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile recurentului – Ministerul Public -, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi cele ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Primul motiv de recurs, care vizează respingerea excepţiei ca lipsită de obiect, urmează a fi înlăturat ca nefondat, întrucît decizia recurată nu s-a întemeiat pe autoritatea lucrului judecat – asa cum se susţine de către recurent -, ci pe obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale potrivit art. 145 din Constituţie. După cum s-a statuat prin deciziile nr. 27/1993 şi nr. 36/1993 ale Curţii Constituţionale, dacă o prevedere legală a fost declarata neconstitutionala – ca în speta -, excepţia de neconstituţionalitate nu mai poate fi reiterata, deoarece ar fi contrar obligativitatii prevăzute de art. 145 din Constituţie. De aceea, în mod justificat prin decizia recurată se respinsese excepţia invocată ca lipsită de obiect, ca urmare a Deciziei anterioare, nr. 33/1993, prin care se constatase ca art. 224 din Codul penal este parţial abrogat. Nici cel de-al doilea motiv de recurs, care vizează necompetentă Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra conflictului legilor anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia şi, deci, de a constata ca ele sunt abrogate, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, în cazul în care contrazic o prevedere constituţională, nu este fondat. Potrivit art. 150 alin. (1), legile preconstitutionale rămân în vigoare în măsura în care nu contravin Constituţiei. Rezultă ca, prin natura sa, contrarietatea unei legi anterioare Constituţiei cu prevederile acesteia are drept consecinţa abrogarea. În cazul legilor anterioare Constituţiei, neconstituţionalitatea are un caracter specific întrucît cauza sa este posterioară legii, constind în schimbarea temeiului legitimitatii sale constituţionale. În aceste condiţii, controlul constituţionalităţii unei legi preconstitutionale, care are ca rezultat constatarea contrarietatii acesteia cu prevederile Constituţiei, nu duce la declararea legii ca neconstitutional – o lege putind fi apreciată numai în funcţie de regimul constituţional sub imperiul căruia a fost abrogată -, ci la constatarea abrogării, soluţie ce constituie consecinţa constituţională prevăzută de art. 150 alin. (1) a unei asemenea contrarietati. De asemenea, în contradictie cu prevederile Constituţiei, recursul se întemeiază şi pe ideea ca aceste prevederi nu ar fi direct aplicabile, ci numai prin ecranul legii. Pe cale de consecinţa, se susţine ca reglementările preconstitutionale contrare Constituţiei ar supravetui dispoziţiei regimului constituţional sub imperiul căruia au fost editate până când Consiliul Legislativ va asigura abrogarea lor. Astfel se neagă, în esenta, suprematia Constituţiei în cadrul sistemului juridic şi caracterul unitar al acestui sistem datorită structurii sale ierarhice piramidale, derivînd din rolul central şi supraordonat al Constituţiei şi din supralegalitatea căreia îi corespunde acest rol. Dacă teza Ministerului Public ar fi acceptată, ar insemna ca ordinea juridică preconstitutionala a supravietuit dispariţiei temeiului ei şi ca în România ar exista doua ordini juridice, una constituţională şi alta preconstitutionala, ceea ce este o consecinţa inadmisibila întrucît presupune coexistenta a doua ordini juridice antagoniste. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit c), art. 145 alin. (2) şi art. 150 alin. (1) din Constituţie, al art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit.a. c), art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992. CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge recursul formulat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 21 din 14 martie 1994, pronunţată în dosarul nr. 42C/1993. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 1 iunie 1994. Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. dr. VASILE GIONEAMagistrat-asistent,Florentina Geangu–––––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește