DECIZIE nr. 609 din 28 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorClaudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Leon-Ioan Rus în Dosarul nr. 16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, indicând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 29 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 16.869/211/2007, Judecătoria Cluj-Napoca – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Leon-Ioan Rus într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine neconformitatea procedurii contravenţionale cu principiul prezumţiei de nevinovăţie, având în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (în special Cauza Anghel împotriva României, 2007) şi a Curţii Constituţionale, în accepţiunea cărora prezumţia de nevinovăţie, care impune ca sarcina probei să revină acuzării şi orice dubiu să profite "acuzatului", se aplică şi domeniului contravenţional, prin asimilare cu materia penală. Utilizarea în mod constant a noţiunii de "contravenient" are semnificaţia stabilirii prin lege a vinovăţiei acelei persoane, înainte ca actul de aplicare a sancţiunii contravenţionale să rămână irevocabil şi executoriu. Totodată, contravenientului îi revine, în calitate de contestator, sarcina probei, fiind silit să răstoarne prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei şi să-şi dovedească nevinovăţia în faţa judecătorului. Este încălcat, prin urmare, şi principiul statului de drept şi democrat, bazat pe respectarea drepturilor omului, prin faptul că "poliţistul este liber să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile potrivit unei competenţe de apreciere foarte largi, iar apoi este scutit de orice sarcină a probei acuzaţiilor şi sancţiunilor sale îndreptate împotriva contravenienţilor automat vinovaţi".Judecătoria Cluj-Napoca – Secţia civilă opinează în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, invocând argumente reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 216/2008, nr. 183/2003 şi nr. 349/2003. Precizează că prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în Cauza Anghel împotriva României nu s-a contestat dreptul statelor de a institui prezumţia de legalitate, ci, dimpotrivă, acest drept a fost recunoscut statelor, ceea ce presupune şi răsturnarea sarcinii probei.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, indicând în acest sens deciziile nr. 216/2008 şi nr. 183/2003 ale Curţii Constituţionale. Mai menţionează că în procedura contravenţională instanţa nu este împiedicată a aprecia probele în integralitatea lor şi de a se pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei reclamantului în funcţie de probele administrate şi consideră că „excepţia de neconstituţionalitate (…) ar putea fi întemeiată numai în măsura în care instanţa de judecată ar fi împiedicată să aprecieze probele în integralitatea lor şi să solicite noi probe în vederea aflării adevărului”.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, modificată şi completată, sunt constituţionale, astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin decizia nr. 349/2003 sau nr. 380/2003. Cât priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, invocate, consideră că nu au incidenţă în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit cuprinsului încheierii de sesizare, excepţia de neconstituţionalitate vizează ordonanţa în integralitatea sa „şi cu precădere prevederile art. 21, 23, 24 şi 26” din aceasta.Autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) privind principiul statului de drept şi ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, precum şi ale art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ultimele texte vizând prezumţia de nevinovăţie.Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că a mai examinat conformitatea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor faţă de aceleaşi norme constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză şi faţă de critici de neconstituţionalitate asemănătoare. De pildă, prin Decizia nr. 349 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 6 noiembrie 2003, sau Decizia nr. 1.260 din 25 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 12 ianuarie 2009, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Tot astfel, prin Decizia nr. 490 din 6 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (3), art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1) teza întâi şi ale art. 34 alin. (1) din acelaşi act normativ, luând în considerare critici de natura celor formulate şi în acest dosar, astfel că atât soluţia, cât şi considerentele reţinute cu acele prilejuri se menţin, în lipsa relevării unor elemente noi.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Leon-Ioan Rus în Dosarul nr. 16.869/211/2007 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Claudia-Margareta Krupenschi_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește