DECIZIE nr. 608 din 21 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), ale art. 11 și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, excepție ridicată de Alexandru Ciprian Sandu, cu privire la dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011, respectiv de Dumitru Vonica și Ilie Banu, cu privire la dispozițiile art. 10 alin. (2), ale art. 11 și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011, în Dosarul nr. 1.480/88/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.703D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt clare, iar, în cauză, nu se aplică considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 72 din 29 ianuarie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 27 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.480/88/2016, Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), ale art. 11 și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța și de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva Sentinței penale nr. 105 din 27 aprilie 2018 pronunțate de Tribunalul Tulcea – Secția penală în Dosarul penal nr. 1.480/88/2016, prin care s-a dispus achitarea inculpaților, autori ai excepției de neconstituționalitate, pentru infracțiunile săvârșite. În cauză, procurorul care a instrumentat dosarul de urmărire penală a solicitat DLAF efectuarea unor controale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 61/2011 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece permit procurorului să solicite DLAF efectuarea de controale anterior începerii urmăririi penale. Din această perspectivă, susțin că principiul egalității armelor nu este respectat, norma criticată permițând unor instituții să administreze probe în defavoarea unei persoane fără ca aceasta să își poată exercita drepturile recunoscute de legea procesual penală. Sub acest aspect, susțin că este încălcată inclusiv prezumția de nevinovăție, deoarece, deși nu există suficiente probe pentru a se dispune sesizarea din oficiu și începerea urmăririi penale, DLAF este mandatat să facă cercetări în vederea strângerii de probe pentru dovedirea unei posibile învinuiri. În aceste condiții, susțin că textul criticat conferă DLAF competența de desfășura acte de cercetare penală, contrar dispozițiilor art. 131 alin. (1) din Constituție. … 6.Cât privește dispozițiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 61/2011, susțin că legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără să stabilească o necesară corelare între textul criticat și sintagma „acte de control care pot constitui mijloace de probă”, pe de o parte, și art. 61 alin. (5), art. 97 alin. (2) lit. e), art. 172 alin. (9) și art. 198 alin. (2) fraza a doua din Codul de procedură penală, pe de altă parte, cu consecința fragilizării sistemului de administrare a probelor în procesul penal, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 16 și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Consideră că dispozițiile criticate prin raportare la prevederile art. 10 alin. (2), ale art. 16, 18 și 19 din același act normativ nu se coroborează cu normele Codului de procedură penală și nu îndeplinesc exigențele constituționale referitoare la calitatea legii. Susțin că, spre deosebire de Codul de procedură penală anterior, noul Cod de procedură penală nu mai reglementează caracterul de mijloc de probă al procesului-verbal încheiat de organul de constatare și, prin urmare, într-un cadru extraprocesual, deși organul de constatare poate întocmi un proces-verbal de constatare, acesta nu poate constitui în același timp și mijloc de probă în procesul penal. De aceea, susțin că actele de control întocmite de DLAF conform art. 11 din Legea nr. 61/2011 nu pot fi acte de constatare în raport cu art. 172 alin. (9) din Codul de procedură penală, ci doar acte de sesizare a organelor de urmărire penală în sensul art. 61 alin. (5) din același act normativ. Totodată, susțin că actele de control ale DLAF nu sunt reglementate sub aspectul procedurii de urmat, al limitelor acestora sau al posibilității de contestare a concluziilor acestor verificări, intrând mai degrabă în categoria mijloacelor de probă nenumite, prevăzute de art. 97 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală, fără însă a fi reglementată procedura de obținere a acestora. … 7.Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ipoteza în care activitatea de control desfășurată de DLAF, din oficiu sau la solicitarea organelor de urmărire penală, în afara procesului penal, deci înainte de începerea urmăririi penale, se finalizează cu întocmirea unui proces-verbal (act de control al DLAF), care este exploatat judiciar și pe o altă cale decât cea prevăzută de dispozițiile art. 61 din Codul de procedură penală. Din această perspectivă, apreciază că interpretarea dispozițiilor legale criticate – în sensul că actul de control (procesul-verbal de control și constatare a infracțiunii), întocmit înainte de începerea urmăririi penale, nu servește doar ca act de sesizare a organelor judiciare, ci poate fi administrat în cursul procesului penal ca mijloc de probă, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală – este contrară sistemului administrării probelor conceput de Codul de procedură penală. Apreciază că, din această perspectivă, dispozițiile legale criticate ridică probleme de claritate, coerență și unitate a legislației specifice, pun în pericol securitatea juridică a persoanei și conduc la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Invocă considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 72 din 29 ianuarie 2019, potrivit cărora solicitarea procurorului adresată unor organe/instituții de stat de a efectua verificări cu privire la respectarea dispozițiilor legale particulare (specifice unui domeniu de activitate de competența acestora) face parte din activitatea generală de colaborare între organele de urmărire penală și respectiva instituție, rezultatul verificării concretizându-se într-un act de control care poate constitui probă în condițiile Codului de procedură penală, fără ca pe această cale organele de specialitate ale statului să se substituie organelor judiciare din perspectiva atribuțiilor/competențelor celor din urmă (paragraful 56). … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 10 alin. (2), ale art. 11 și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 12 mai 2011, cu modificările ulterioare. Având în vedere criticile formulate de autori, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (2), ale art. 11 alin. (3) și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011, care au următorul conținut:– Art. 10 alin. (2): „(2) Departamentul poate, la solicitarea procurorului, să efectueze controale cu privire la respectarea dispozițiilor legale în materia protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.”] … – Art. 11 alin. (3): „(3) Departamentul întocmește acte de control care pot constitui mijloace de probă, în condițiile Codului de procedură penală, republicat, cu modificările și completările ulterioare.”, … – Art. 16: ” În cazul constatării unor elemente de natură infracțională, Departamentul sesizează parchetul competent să efectueze urmărirea penală și transmite actul de control în vederea recuperării prejudiciului și tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate.” …  … 12.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme în statul de drept și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și alin. (12) privind legalitatea pedepselor, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și ale art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Sentința penală nr. 105 din 27 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul Tulcea – Secția penală în Dosarul penal nr. 1.480/88/2016, s-a constatat incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală conform cărora acțiunea penală nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. În speță, instanța de judecată a reținut că faptele puse în sarcina inculpaților, autori ai excepției de neconstituționalitate, nu au tipicitatea cerută de norma de incriminare (astfel că faptele nu sunt prevăzute de legea penală) și nici nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege. În consecință, s-a dispus, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, achitarea inculpaților, autori ai excepției de neconstituționalitate, pentru infracțiunile săvârșite. La adoptarea soluției de achitare, instanța de judecată a avut în vedere și practica recentă a Curții de Apel Constanța în cauze similare. … 14.Împotriva sentinței penale menționate au formulat apel Direcția Națională Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Constanța și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în calitate de parte civilă. Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.199 din 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în Dosarul nr. 1.480/88/2016, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de DNA – Serviciul Teritorial Constanța și de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva sentinței penale menționate. Astfel, raportând situația de fapt reținută la dispozițiile legale incidente în cauză, instanța de control judiciar a apreciat că soluțiile de achitare pronunțate de prima instanță sunt legale și temeinice. … 15.Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]”. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că „legătura cu soluționarea cauzei” presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiția incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 15, Decizia nr. 28 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 25 martie 2021, paragraful 14). … 16.Având în vedere atât jurisprudența precitată, cât și cele reținute anterior în ceea ce privește cauza penală în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea constată incidența unei cauze de inadmisibilitate, și anume lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității normelor procesual penale criticate. Cu alte cuvinte, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile legale referitoare la competența D.L.A.F. nu ar produce niciun efect în cauză, de vreme ce, astfel cum Curtea a reținut anterior, apelurile declarate de D.N.A. și de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură au fost respinse, astfel că sentința penală prin care au fost achitați inculpații, autori ai excepției de neconstituționalitate, a rămas definitivă. … 17.Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, "în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată" (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia […]” (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014), iar ,,[…] excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curții Constituționale trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți (Decizia nr. 566 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 8 ianuarie 2021, paragraful 41). … 18.În aceste condiții, Curtea constată că, în prezenta cauză, examinarea constituționalității dispozițiilor art. 10 alin. (2), ale art. 11 alin. (3) și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011 ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2), ale art. 11 alin. (3) și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, excepție ridicată de Alexandru Ciprian Sandu, cu privire la dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011, respectiv de Dumitru Vonica și Ilie Banu, cu privire la dispozițiile art. 10 alin. (2), ale art. 11 și ale art. 16 din Legea nr. 61/2011, în Dosarul nr. 1.480/88/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește