DECIZIE nr. 604 din 9 decembrie 1997

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 şi a Normelor metodologice pentru aplicarea acestei ordonanţe, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorNicolae Popa – judecătorPaula C. Pantea – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Societatea Comercială "Mariuta" – S.R.L. împotriva Decizie Curţii Constituţionale nr. 62 din 27 martie 1997.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 2 decembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa părţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 9 decembrie 1997.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin decizia nr. 62/1997 Curtea Constituţională a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996, ridicată de Societatea Comercială „Mariuta” – S.R.L. în Dosarul nr. 8.962/1996 al Judecătoriei Cluj-Napoca.Prin aceasta decizie s-a reţinut ca obiectul excepţiei îl formează Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996, astfel încât, competenţa Curţii fiind limitată numai la controlul constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor, excepţia invocată este vadit nefondata.Împotriva acestei decizii societatea comercială sus-menţionată a formulat prezentul recurs pentru următoarele motive:– Curtea nu s-a pronunţat asupra excepţiei, astfel cum a fost invocată, întrucât, din cuprinsul notelor de şedinţa depuse în faţa instanţei de judecată, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, excepţia s-a referit atât la normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996, cat şi la art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996;– Hotărârea Guvernului de aprobare a normelor metodologice a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 107 din Constituţie, potrivit cărora hotărârile Guvernului pot avea ca obiect doar organizarea executării legilor, nu completarea lor, ceea ce se poate face de Guvern numai printr-o ordonanţa, în temeiul unei legi de abilitare;– prevederile art. 5 şi 6 din ordonanţa sunt contrare dispoziţiilor art. 134 alin. (2) lit. a), art. 53 alin. (2) şi (3) şi ale art. 41 din Constituţie;– Curtea sa emita o decizie interpretativa a prevederilor art. 5 şi 6 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996, în sensul că depăşirea plafonului de plati, prevăzut la art. 5, constituie contravenţie şi se sancţionează cu confiscarea sumei „în măsura în care apreciază instanţa de control judiciar”.Întrucât soluţionarea excepţiei s-a făcut în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, fără citarea părţilor, după declararea recursului s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, conform art. 24 alin. (3) din aceeaşi lege.Guvernul, în punctul sau de vedere care se referă exclusiv la excepţia de neconstituţionalitate a normelor metodologice, considera, ca şi în decizia recurată, ca excepţia invocată este vadit nefondata.Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Decizia recurată se referă exclusiv la excepţia de neconstituţionalitate a normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/1996. Ţinând seama de aceasta, rezultă ca motivul de recurs, potrivit căruia excepţia invocată avea ca obiect şi prevederile art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996, nu numai hotărârea sus-menţionată de aprobare a acestor norme metodologice, este întemeiat.Din cuprinsul notelor de şedinţa depuse de autoarea excepţiei la Judecătoria Cluj-Napoca, la care se face referire şi în încheierea de sesizare, reiese ca excepţia de neconstituţionalitate privea atât neconstituţionalitatea normelor metodologice sus-menţionate, cat şi prevederile art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996. De asemenea, din argumentarea excepţiei, potrivit acestor note, rezultă ca sunt criticate prevederile ordonanţei, invocandu-se în acest scop dispoziţiile art. 134 alin. (2) lit. a) şi ale art. 53 alin. (2) şi (3) din Constituţie, îndeosebi în legătură cu plafonul de plati de 5 milioane lei pe zi.În încheierea de sesizare instanţa se referă exclusiv la normele metodologice, fapt pentru care atât decizia recurată, cat şi punctul de vedere al Guvernului privesc excepţia de neconstituţionalitate numai în legătură cu aceste norme. Potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 însă, autorul excepţiei este partea care a invocat-o, astfel încât instanţa nu poate, prin încheierea de sesizare, sa o modifice. De aceea încălcarea de către instanţa a obligaţiei de a sesiza Curtea cu excepţia, asa cum a fost invocată, respectiv reţinerea parţială a excepţiei în încheierea de sesizare, nu poate avea ca semnificaţie nerespectarea dreptului constituţional al părţii de a invoca excepţia de neconstituţionalitate asa cum crede de cuviinţă.În consecinţa, întrucât decizia recurată nu s-a referit la constituţionalitatea art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996, urmează ca recursul să fie admis şi, în temeiul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea să se pronunţe şi asupra constituţionalităţii acestor articole. În acest sens, Curtea retine următoarele:– prevederile art. 5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 au fost modificate prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997, emisă după pronunţarea deciziei recurate. Conform noii reglementări, contravenţiile nu mai atrag confiscarea sumei ce depăşeşte plafonul legal; în consecinţa, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din articolele respective a rămas fără obiect şi, ţinând seama de prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu prevederile alin. (4) din acelaşi articol, urmează a fi respinsă ca inadmisibila, întrucât o excepţie de neconstituţionalitate nu poate privi decât legea în vigoare;– în ceea ce priveşte legitimitatea constituţională a plafonului zilnic de plati şi încasări în numerar, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 8 din 20 ianuarie 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 93/1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 12 septembrie 1997, iar în motivarea excepţiei nu s-au adus argumente de natura sa modifice aceasta practica, întrucât, în esenta, motivele invocate sunt aceleaşi cu cele avute în vedere la pronunţarea deciziilor sus-menţionate.Faţa de cele arătate rezultă, totodată, că nu se justifica cererea recurentei de a se emite o decizie de interpretare pentru instituirea competentei instanţei de a aprecia aplicarea contravenţiei şi a confiscării, nu doar de a controla a posteriori legalitatea actului administrativ emis, mai ales ca o asemenea interpretare ar avea semnificatia modificării textului de lege, ceea ce este de competenţa exclusiva a legiuitorului.Cu privire la motivul de recurs referitor la neconstituţionalitatea hotărârii de aprobare a normelor metodologice, în mod întemeiat în decizia recurată s-a reţinut ca excede competentei Curţii Constituţionale. Ţinând seama de prevederile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu cele ale alin. (4) ale aceluiaşi articol, potrivit cărora este inadmisibila excepţia care are ca obiect un alt act normativ decât legea sau ordonanţa, rezultă ca, în legătură cu normele metodologice invocate, excepţia de faţa urmează a fi respinsă ca inadmisibila.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Admite recursul declarat de Societatea Comercială "Mariuta" – S.R.L., desfiinţează Decizia nr. 62 din 27 martie 1997 şi, pe fond, respinge excepţia de neconstituţionalitate.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 1997.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Maria Bratu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește