DECIZIE nr. 601 din 19 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Claudiu în Dosarul nr. 11.111/2.048/2006 (nr. unic 4.102/320/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 11.111/2.048/2006 (nr. unic 4.102/320/2006), Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Claudiu în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât "creează o diferenţă de tratament din punct de vedere penal între persoanele faţă de care s-a început urmărirea penală, cu acţiunea penală pusă în mişcare, categorie în care se încadrează şi petiţionarul, pe de o parte, şi persoanele faţă de care s-a început urmărirea penală, fără să fie pusă în mişcare acţiunea penală, pe de altă parte, aceasta din urmă categorie fiind protejată de aplicarea prevederilor art. 500 din Codul de procedură penală."Judecătoria Târgu Mureş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât "prin suspendarea prevăzută de art. 500 din Codul de procedură penală nu se creează niciun fel de discriminare între persoanele faţă de care s-a început urmărirea penală şi s-a pus în mişcare acţiunea penală, în raport cu cele faţă de care doar s-a început urmărirea penală pentru că, mai devreme sau mai târziu, în urma administrării probelor, şi împotriva celor din urmă va fi pusă în mişcare acţiunea penală, dacă se impune trimiterea lor în judecată."În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 500 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Dacă înainte de soluţionarea cererii de reabilitare a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune săvârşită de condamnat, examinarea cererii se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei privitoare la noua învinuire".În motivarea excepţiei, autorul acesteia invocă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 815 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, suspendarea examinării cererii de reabilitare, în situaţia în care înainte de soluţionarea acesteia a fost pusă în mişcare acţiunea penală pentru o altă infracţiune săvârşită de condamnat, este o opţiune procedurală a legiuitorului. Această opţiune se întemeiază pe necesitatea de a se stabili îndeplinirea condiţiei prevăzute de art. 137 alin. 1 lit. c) din Codul penal, constând în buna conduită pe care condamnatul trebuie să o aibă pe întreaga perioadă până la soluţionarea cererii. Or, îndeplinirea acestei condiţii nu se poate verifica decât după finalizarea procesului în care s-a pus în mişcare noua acţiune penală. Ca urmare, soluţia legislativă criticată este deplin justificată şi nu este de natură să aducă atingere dreptului părţii la un proces echitabil, într-un termen rezonabil, acesta având deplina libertate de a-şi demonstra nevinovăţia în noua cauză penală, uzând de toate garanţiile pe care le presupune acest drept, pentru a beneficia, în consecinţă, de instituţia reabilitării.Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare, prin acelaşi text de lege, a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală (inculpat) nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu cea faţă de care se efectuează urmărirea penală (învinuit), astfel încât este justificată diferenţa de tratament juridic învederată de autorul excepţiei. Curtea Constituţională a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudenţa sa că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât dacă la situaţii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Marian Claudiu în Dosarul nr. 11.111/2.048/2006 (nr. unic 4.102/320/2006) al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 iunie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește