DECIZIE nr. 6 din 18 ianuarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorIngrid-Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua în Dosarul nr. 13.626/215/2009 al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 13.626/215/2009, Tribunalul Dolj – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua într-o cauză având ca obiect fond funciar.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că reglementarea criticată "dă naştere la arbitrariu, în sensul că instanţele judecătoreşti, în lipsa unei reglementări suficient de clare, se substituie legiuitorului în determinarea persoanelor cărora le este aplicabil art. 13 din Legea nr. 18/1991 şi a persoanelor care justifică un interes legitim, în sensul prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997„. Astfel, apreciază că reglementarea actuală încalcă normele constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi şi egalitatea în faţa legii, deoarece instituie un regim discriminatoriu între moştenitorii legali şi cei testamentari, în detrimentul primilor, în sensul că moştenitorii legali pot accede la calitatea de persoană îndreptăţită numai în limita claselor de moştenitori stabilite de legea civilă, pe când norma cuprinsă în art. 13 din Legea nr. 18/1991 poate da naştere la interpretarea potrivit căreia calitatea de persoană îndreptăţită o poate dobândi orice moştenitor testamentar, încălcându-se astfel, în opinia autorilor excepţiei, şi art. 21 din Legea fundamentală.Referitor la art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, consideră că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece, prin necircumstanţierea altor „persoane care justifică un interes legitim”, se încalcă dreptul de proprietate, prin aceea că oricine poate pretinde că ar avea vreun drept, cu încălcarea chiar a art. 13 din Legea nr. 18/1991.Tribunalul Dolj – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Totodată, arată că motivele de neconstituţionalitate invocate privesc, în realitate, aplicarea şi interpretarea textelor de lege de către instanţele de judecată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, care au următorul cuprins:"(1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.(2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. … (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun." … De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, prevederi care au fost modificate prin pct. 3 al articolului unic din titlul V al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Menţionăm că prevederile art. III alin. (2) nu au fost încorporate în textul republicat al Legii fondului funciar nr. 18/1991, şi se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Legii nr. 169/1997.Acest text de lege prevede că "Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun".În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi deoarece reglementarea criticată "dă naştere la arbitrariu, în sensul că instanţele judecătoreşti, în lipsa unei reglementări suficient de clare, se substituie legiuitorului în determinarea persoanelor cărora le este aplicabil art. 13 din Legea nr. 18/1991 şi a persoanelor care justifică un interes legitim, în sensul prevederilor art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997„.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la prevederile art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, prin Decizia nr. 1.136 din 15 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2008, Curtea a reţinut că „prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Aşadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii – fondul funciar al României – şi scopul declarat al acesteia – reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat către foştii proprietari sau moştenitorii acestora, reglementarea condiţiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului şi cu finalitatea reparatorie a legii.De aceea, dreptul moştenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanţă cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate din patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moştenitori. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moştenirii, termen ce a fost prelungit prin art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente”.De asemenea, referitor la prevederile art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, Curtea reţine că textul de lege criticat stabileşte persoanele legitimate a formula acţiunea în constatarea nulităţii absolute, şi anume primarul, prefectul, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi cele care justifică un interes legitim.Asupra acestei reglementări, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 984 din 30 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 21 octombrie 2008, constatând că acest text de lege este constituţional.Astfel, Curtea a statuat că "sancţiunea aplicabilă actelor civile prevăzute de Legea nr. 169/1997 este nulitatea absolută, iar potrivit regimului juridic al acestei sancţiuni, orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Aşa fiind, calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de acţiuni în justiţie o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât şi persoanele care au atribuţii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Astfel, primarul sau prefectul, ca reprezentanţi legitimi ai autorităţilor comunale, orăşeneşti, municipale şi, respectiv, judeţene, precum şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor veghează la respectarea legalităţii emiterii actelor de către comisiile de fond funciar. În acelaşi timp, prevederea expresă care include între titularii dreptului la acţiune în constatarea nulităţii şi primarul, prefectul sau Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor constituie expresia garantării liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, aşa cum acestea sunt consacrate constituţional.Cât priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), Curtea a constatat că prevederile legale criticate se aplică în mod egal persoanelor prevăzute în ipoteza normei de drept, fără discriminare pe criterii arbitrare."Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.De altfel, Curtea constată că, în argumentarea pretinsei neconstituţionalităţi a textelor de lege criticate, autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci vizează, în esenţă, aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi a celor ale art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997, precum şi o lipsă de claritate a reglementării criticate.Or, lămurirea aspectelor legate de aplicarea şi interpretarea legii la speţe individual determinate revine exclusiv instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea litigiilor în cadrul cărora a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, excedând competenţei Curţii Constituţionale.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Gheorghe Mihail Popescu, Elisabeta Ştefania Popescu şi Marilena Ingeaua în Dosarul nr. 13.626/215/2009 al Tribunalului Dolj – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid-Alina Tudora–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește