DECIZIE nr. 597 din 20 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Tebe România" – S.R.L. în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007 al Judecătoriei Cornetu.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 11 decembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Tebe România" S.R.L.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege "este abuziv şi discriminatoriu pentru debitor", deoarece, în baza acestuia, "orice creditor poate cere instanţei instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor debitorului, fără a fi obligat a face dovada unui titlu executoriu". În acest fel "norma de drept criticată lipseşte titularul unui drept de proprietate de exercitarea atributelor acestuia, în cadrul unui proces, care nu poate fi calificat ca fiind echitabil".Judecătoria Cornetu apreciază că excepţia invocată este nefondată. Arată că "măsura sechestrului asigurător reprezintă o măsură asiguratorie ce are ca obiect indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Fiind aşadar o măsură asiguratorie, iar nu o măsură executorie, valorificarea bunurilor sechestrate se va putea realiza numai după ce creditorul obţine un titlu executoriu, astfel că, în aceste condiţii, nu se poate susţine că prin instituirea acestuia se încalcă dreptul de proprietate al debitorului."În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că dispoziţiile criticate nu aduc nicio atingere normelor constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl constituie art. 591 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia "(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constată prin act scris şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă dovedeşte că a intentat acţiune. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă.(2) Acelaşi drept îl are şi creditorul a cărui creanţă nu este constatată în scris, dacă dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată. … (3) Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar dacă creanţa nu este exigibilă, în cazurile în care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea. În aceste cazuri, creditorul trebuie să dovedească îndeplinirea celorlalte condiţii prevăzute de alin. 1 şi să depună o cauţiune al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă." … Se susţine că acest text de lege încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Aşa cum a mai statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 166 din 22 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, procedura măsurilor asigurătorii nu soluţionează fondul dreptului, ci are o finalitate subsecventă, urmărind să asigure valorificarea acestuia. Prin aceasta legiuitorul a urmărit preîntâmpinarea riscului la care este expus titularul dreptului, şi anume situaţia în care, deşi dreptul i-a fost recunoscut printr-o hotărâre definitivă sau irevocabilă, aşadar susceptibilă de punere în executare, să se vadă pus în imposibilitatea de a-l realiza ca urmare a manoperelor dolosive ale debitorului.Faptul că, din aceste raţiuni, legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 591 din Codul de procedură civilă, posibilitatea instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor debitorului, nu are semnificaţia încălcării dreptului la un proces echitabil, întrucât acesta din urmă are posibilitatea de a se adresa justiţiei şi, în acest cadru, beneficiind de toate garanţiile unui proces echitabil, să învedereze împrejurările care justifică sau nu luarea acestei măsuri.Tot astfel, nu se încalcă nici dreptul de proprietate, atâta vreme cât măsura reglementată de textul de lege criticat are caracter provizoriu şi nu soluţionează fondul dreptului. În plus, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce conferă legiuitorului competenţa de a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 591 din Codul de procedură civilă, excepţie invocată de Societatea Comercială "Tebe România" – S.R.L. în Dosarul nr. 3.890/1.748/2007 al Judecătoriei Cornetu.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta__________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește