Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 6 iulie 2012
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 659 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorMihaela Ionescu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 659 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, excepţie ridicată de Andrei Marinela în Dosarul nr. 43.915/212/2010 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 720D/2012.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Cauza este în stare de judecată.Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 43.915/212/2010, Judecătoria Constanţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 659 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Excepţia a fost ridicată de Andrei Marinela într-o cauză civilă având ca obiect obligarea pârâtei la plata cotelor de contribuţie privind cheltuielile de întreţinere aferente apartamentului proprietatea acesteia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că, deşi nu a solicitat să facă parte din asociaţia de proprietari constituită în imobilul în care locuieşte, în mod forţat şi fără a i se respecta dreptul constituţional la libera asociere este considerat ca făcând parte dintre membrii acesteia, având, în consecinţă, aceleaşi obligaţii ca şi ceilalţi locatari care au consimţit să facă parte din această asociaţie. Totodată, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (hotărârile pronunţate în cauzele Butan şi Dragomir împotriva României, 2008, Young, James şi Webster împotriva Marii Britanii, 1981, Chassagnou şi alţii împotriva Franţei, 1999, şi Sigurour A., Sigurjonsson împotriva Islandei, 1993), care a statuat că libertatea de asociere include şi dreptul de a refuza aderarea la o asociaţie.Judecătoria Constanţa – Secţia civilă apreciază că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât impun un tratament juridic diferit pentru situaţii de fapt diferite, având o justificare obiectivă şi rezonabilă, şi anume necesitatea recuperării de către asociaţiile de proprietari a cotelor de întreţinere, ţinând cont de consecinţa neachitării debitelor de către datornici. Sub aspectul participării la cheltuielile comune, nu are relevanţă dacă persoana este sau nu membru al unei asociaţii de proprietari, întrucât această obligaţie rezultă din starea de indiviziune forţată cu privire la părţile comune în care se află toţi proprietarii. De asemenea, existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi de către toţi proprietarii, indiferent că sunt sau nu membri ai asociaţiei de proprietari, sunt elemente care impun constituirea unei structuri organizate, care să acţioneze în numele şi pentru interesul comun.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale. În acest sens, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 1.155/2007 şi nr. 1.117/2011.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, având următorul conţinut:– Art. 4: "(1) Asociaţia de proprietari are drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii.(2) Consecinţele neluării măsurilor de organizare şi funcţionare cu privire la administrarea şi gestiunea proprietăţii comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanţilor acestora, după caz."; … – Art. 46: "Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.";– Art. 50 alin. (1): "Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit."Totodată, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 659 "Constituirea asociaţiilor de proprietari" din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, republicată în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, potrivit cărora: „În cazul clădirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezidenţiale formate din locuinţe individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale, se constituie asociaţia de proprietari, care se organizează şi funcţionează în condiţiile legii.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea atât a dispoziţiilor constituţionale ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, cât şi a dispoziţiilor art. 11 referitoare la libertatea de întrunire şi de asociere din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la motive similare de neconcordanţă cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate de autor în prezenta speţă.Astfel, prin Decizia nr. 393 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, Decizia nr. 1.647 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 24 martie 2011, şi Decizia nr. 697 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 2 august 2011, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în anumite situaţii, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc apărarea unor interese de ordin general şi care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalităţi înscrise în conceptul de liberă asociere, iar asociaţia de proprietari se află tocmai într-o asemenea situaţie juridică. Această categorie de asociaţii a fost reglementată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, şi anume administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă totodată şi interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor şi a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparaţiilor şi amenajărilor necesare etc.Rezolvarea problemelor pe care le implică locuirea şi administrarea unui imobil cu mai mulţi locatari impune, în consecinţă, o asociere fără de care drepturile şi interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin apariţia unor neînţelegeri sau litigii.În plus, existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi de către toţi proprietarii, indiferent că sunt sau nu membri ai asociaţiei de proprietari, sunt elemente care impun constituirea unei structuri organizate, care să acţioneze în numele şi pentru interesul comun.Cu privire la dreptul la liberă asociere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi-a format o jurisprudenţa (Hotărârea din 13 august 1981, pronunţată în Cauza Young, James, Webster împotriva Regatului Unit, paragraful 55 şi Hotărârea din 30 iunie 1993, pronunţată în Cauza Sigurour A. Sigurjonsson c. Islanda, paragraful 35) prin care a constatat încălcarea art. 11 din Convenţie atunci când asocierea era obligatorie potrivit legislaţiei naţionale, stabilind că dreptul de asociere implică şi aspectul negativ al acestuia – dreptul de a nu fi silit la afilierea la o asociaţie – având în vedere faptul că prin Convenţie nu se consacră, în mod expres, acest lucru.Constituirea asociaţiilor de proprietari, astfel cum este reglementată de Legea nr. 230/2007, nu contravine însă dispoziţiilor constituţionale sau convenţionale care garantează implicit şi aspectul negativ al dreptului de asociere. Elocventă, sub acest aspect, este teza a doua a art. 2 din Legea nr. 230/2007, care oferă proprietarului posibilitatea de a se asocia în această formă asociativă, fără să îi impună însă vreo obligaţie în acest sens. Conţinutul normativ al acestui articol are caracter dispozitiv („…proprietarii se pot asocia în asociaţii de proprietari cu personalitate juridică…”), lăsând proprietarului libertatea de a deveni sau nu membru al asociaţiei, neexistând niciun fel de constrângeri legale sau de altă natură care să îl forţeze să adere la asociaţie.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile precizate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru aceleaşi considerente Curtea constată că şi prevederile art. 659 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil respectă dreptul constituţional la liberă asociere, acestea stabilind că în cazul clădirilor cu mai multe etaje ori apartamente sau în cazul ansamblurilor rezidenţiale formate din locuinţe individuale, amplasate izolat, înşiruit sau cuplat, în care există proprietăţi comune şi proprietăţi individuale, se constituie asociaţia de proprietari, care se organizează şi funcţionează în condiţiile legii.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 46 şi art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi ale art. 659 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, excepţie ridicată de Andrei Marinela în Dosarul nr. 43.915/212/2010 al Judecătoriei Constanţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 iunie 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu––