DECIZIE nr. 593 din 20 mai 2008

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 23/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 18 iunie 2008
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 401 10/04/2008
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 122 04/05/2006 ART. 26
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 22
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 508 09/04/2009
ActulREFERIT DEDECIZIE 671 12/06/2008
ActulREFERIT DEDECIZIE 863 10/07/2008
ActulREFERIT DEDECIZIE 1159 06/11/2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIon Tiucă – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Maqsood Ahmad în Dosarul nr. 22.179/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 251D/2008, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicată de Mohamed Sadek în Dosarul nr. 7.973/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti – Secţia a II-a civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, traducător autorizat de limba arabă.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în ambele dosare partea Oficiul Român pentru Imigrări a depus note scrise prin care a solicitat respingerea excepţiei ca neîntemeiată.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 251D/2008 la Dosarul nr. 54D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 6 decembrie 2007 şi 25 ianuarie 2008, pronunţate în dosarele nr. 22.179/3/2007 şi, respectiv, nr. 7.973/302/2007, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia a II-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepţia a fost ridicată de Maqsood Ahmad şi, respectiv, Mohamed Sadek în cauze civile în materia acordării statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare.În motivările excepţiei de neconstituţionalitate având un conţinut similar se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, "întrucât, dat fiind lipsa de precizie şi claritate, limitează sfera de aplicabilitate a interdicţiei cuprinse în art. 22 alin. (2) din Constituţie", potrivit căruia nimeni nu poate fi supus torturii şi niciunui fel de pedeapsă sau tratament inuman sau degradant, "doar la riscul de tortură, pedepse sau tratamente inumane ori degradante ca urmare a unuia dintre cele cinci motive de persecuţie: rasă, religie, naţionalitate, opinia politică şi apartenenţa la un anumit grup social". Or, "spectrul motivelor de pedepse şi tratamente inumane este mult mai larg, acestea putând surveni din orice cauze". Se mai arată că "dispoziţiile legale criticate permit interpretări eronate cu privire la natura şi conţinutul pedepselor şi tratamentelor inumane ori degradante".Tribunalul Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti – Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 54D/2008, că excepţia este neîntemeiată şi precizează că textul de lege a mai fost supus în repetate rânduri controlului de constituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că stabilirea, prin dispoziţiile de lege criticate, a condiţiilor în care se poate acorda protecţia subsidiară este în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale prin care se consfinţeşte dreptul la viaţă, integritate fizică şi psihică.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, care au următorul conţinut:– Art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 – "Protecţia subsidiară(1) Protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege: [… ]2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;".În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 22 alin. (2) din Constituţie şi celor ale art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor şi a tratamentelor inumane ori degradante.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai exercitat controlul de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 prin prisma aceloraşi critici de neconstituţionalitate ca şi cele formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi texte constituţionale şi convenţionale. Astfel, prin mai multe decizii, dintre care cea mai recentă este Decizia nr. 401 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 12 mai 2008, Curtea a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo reţinute. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi motivele pe care acestea s-au întemeiat îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepţie ridicată de Maqsood Ahmad şi Mohamed Sadek în Dosarul nr. 22.179/3/2007 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi, respectiv, în Dosarul nr. 7.973/302/2007 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti – Secţia a II-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x