DECIZIE nr. 59 din 27 ianuarie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991



Ion Predescu – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorMaria Bratu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Rose Winkler şi Marianne Winkler în Dosarul nr. 526/289/2008 al Tribunalului Mureş – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 526/289/2008, Tribunalul Mureş – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Rose Winkler şi Marianne Winkler.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, prin condiţiile impuse faţă de o lege de reparaţie, în speţă "condiţia de a dovedi faptul că este cetăţean român, după ce această cetăţenie a fost dobândită prin naştere şi nimeni nu prezintă vreun decret în baza căruia să fi pierdut-o, determină o discriminare între cetăţenii vătămaţi în drepturile lor în aceleaşi condiţii". Dispoziţiile criticate, susţin autoarele, se adresează celor care erau proprietari la data preluării "posesiei de către stat şi nu unor terţe persoane", care nu aveau legătură cu proprietatea la acea dată, creându-se un dezavantaj faţă de moştenitorii proprietarilor de carte funciară, faţă de care nu există niciun act de preluare a proprietăţii, apt pentru a face transferul dreptului de proprietate către stat.Tribunalul Mureş – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul că textul legal criticat nu încalcă niciunul din principiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Condiţionarea restituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de cetăţenia română reprezintă o opţiune a legiuitorului, opţiune care nu încalcă Legea fundamentală.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conţinut: „Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi foştii cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9).”În opinia autorilor excepţiei, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii constituţionale: art. 5 privind cetăţenia, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul la proprietate privată. De asemenea, este invocată încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale şi cu motivări asemănătoare, prilej cu care Curtea a constatat că acest text de lege este constituţional.Astfel, prin Decizia nr. 1.011 din 7 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea a constatat că prevederile Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foştilor cooperatori, a moştenitorilor acestora şi a altor persoane care la data intrării în vigoare a legii nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor ce constituie fondul funciar al României. Având în vedere obiectul de reglementare al legii – proprietatea funciară şi scopul declarat al acesteia – retrocedarea către foştii proprietari sau moştenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producţie sau de către stat -, reglementarea condiţiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptăţite, constituie opţiunea legiuitorului, astfel încât este pe deplin constituţională condiţionarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetăţean român.De asemenea, Curtea a constatat că prevederile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituţie, deşi nu mai prevăd in terminis interdicţia dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile şi condiţiile în care aceştia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacităţi speciale. Potrivit Constituţiei, una dintre modalităţile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor este şi moştenirea legală, ceea ce presupune că moştenitorii pot dobândi după anul 2003 terenuri în condiţiile dreptului comun (art. 650 din Codul civil şi următoarele), Legea nr. 18/1991 fiind o lege specială ce are ca destinatari doar pe cetăţenii români.Soluţia pronunţată în decizia anterior menţionată, precum şi considerentele ce au stat la baza acesteia îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au fost aduse elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 2, art. 3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Rose Winkler şi Marianne Winkler în Dosarul nr. 526/289/2008 al Tribunalului Mureş – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 ianuarie 2011.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Maria Bratu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește