Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 9 iulie 2010
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorPatricia Marilena Ionea – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Servicii Tehnice Comunale” – S.A. din Sovata în Dosarul nr. 761/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureş, care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 6.111D/2009.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 8.536D/2009, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lotus” – S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 3.232/54/2009 al Curţii de Apel Craiova – Secţia comercială.La apelul nominal răspunde avocatul Corina Ruxandra Popescu pentru autorul excepţiei. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 6.111D/2009 şi nr. 8.536D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Avocatul părţii prezente nu se opune conexării dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 8.536D/2009 la Dosarul nr. 6.111D/2009, care este primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond reprezentantului autorului excepţiei prezente, care arată că prevederile de lege criticate reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate al acţionarilor, prin faptul că lipsesc de eficienţă juridică dreptul de vot al majorităţii. De asemenea, arată că soluţionarea cererii de suspendare a executării hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor se face pe calea ordonanţei preşedinţiale, care presupune că părţile sunt limitate în administrarea probelor. În sfârşit, susţine că depunerea unei cauţiuni nu reprezintă o garanţie suficientă, raportat la efectele suspendării.Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin Încheierea din 23 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 761/1.371/2009, Tribunalul Comercial Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Servicii Tehnice Comunale” – S.A. din Sovata cu prilejul soluţionării unei cauze comerciale având ca obiect suspendarea hotărârii adunării generale a acţionarilor.Prin Decizia nr. 1.558 din 10 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.232/54/2009, Curtea de Apel Craiova – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Lotus” – S.A. din Târgu Jiu cu prilejul soluţionării unei cauze comerciale având ca obiect suspendarea hotărârii adunării generale a acţionarilor.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că textele de lege criticate, care prevăd posibilitatea ca instanţele de judecată să dispună suspendarea executării hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor la cererea oricărui acţionar, sunt de natură a aduce o gravă atingere dreptului de proprietate, dreptului la un proces echitabil, principiului nediscriminării şi principiilor de bază ale economiei de piaţă. Astfel, oricare acţionar are din punct de vedere calitativ aceleaşi drepturi, singura diferenţă fiind sub aspect cantitativ, în funcţie de numărul acţiunilor deţinute. Or, deşi în cadrul adunării generale s-a format o majoritate, adoptându-se o anumită hotărâre, unii dintre acţionari sau chiar persoane străine au dreptul să solicite suspendarea efectelor hotărârii până la soluţionarea acţiunii în anulare. Cererea de suspendare nu se realizează însă în cadrul unui proces propriu-zis, ci printr-o cerere de ordonanţă preşedinţială care presupune că părţile sunt limitate în administrarea probelor. Iar instanţa de judecată este limitată în analizarea motivelor de nulitate invocate. Astfel, dreptul de vot al majorităţii este lipsit de eficienţă prin acţiunea unor acţionari minoritari sau a unor terţi. Se aduce, în acest mod, o atingere dreptului de proprietate al acţionarilor majoritari, se creează o diferenţă de tratament între efectele juridice care se dau voinţei exprimate de diferiţi acţionari, se încalcă dreptul la un proces echitabil şi este afectată grav activitatea societăţii.Tribunalul Comercial Mureş consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că împotriva hotărârii de suspendarea a unei hotărâri AGA se poate formula recurs, astfel că instanţa de control judiciar va verifica ordonanţa de suspendare atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei sale.Curtea de Apel Craiova – Secţia comercială consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este fondată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „(1) Odată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate.(2) Preşedintele, încuviinţând suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cauţiune." … Autorii excepţiei consideră că aceste texte sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate privată şi art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) care consacră principiile economiei de piaţă. De asemenea, consideră că este încălcat şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de neconstituţionalitate în raport cu aceleaşi texte din Constituţie şi aceleaşi critici ca şi cele invocate în prezenta cauză.Astfel, prin Decizia nr. 107 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 10 aprilie 2006, Curtea, pronunţându-se asupra conformităţii prevederilor art. 133 din Legea nr. 31/1990 cu dispoziţiile art. 44 şi art. 135 alin. (1) şi (2) din Constituţie, a reţinut că „sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, de competenţa autorităţii legiuitoare”. Totodată, Curtea a reţinut că textul criticat „permite instanţei de judecată ca, ţinând seama de circumstanţele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual şicanatoriu al cererii de suspendare a hotărârii adunării generale a acţionarilor contestate şi să stabilească o cauţiune de natură să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale”, iar „depunerea cauţiunii constituie o garanţie, în sensul că, în urma respingerii acţiunii în anulare a hotărârilor luate de adunarea generală a acţionarilor, partea interesată va putea cere şi obţine despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării hotărârii respective”. În consecinţă, prin acea decizie Curtea a constatat că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi.Prin aceeaşi decizie, Curtea s-a pronunţat şi asupra conformităţii textelor de lege criticate cu prevederile Constituţiei referitoare la dreptul la un proces echitabil, reţinând că "prin aceste prevederi legiuitorul a lăsat la latitudinea instanţei, în temeiul rolului activ al judecătorului în procesul civil, obligarea reclamantului la depunerea unei cauţiuni şi la stabilirea cuantumului acesteia. Instanţa de judecată este singura în măsură să aprecieze asupra cuantumului cauţiunii în raport de împrejurările existente în speţă şi de scopul în care va fi depusă cauţiunea, respectiv despăgubirea celor prejudiciaţi prin întârzierea executării hotărârii adunării generale a acţionarilor." De asemenea, Curtea a amintit că "prin procedura reglementată de art. 133 din Legea nr. 31/1990 este posibilă, în calea de atac a recursului, examinarea ordonanţei de suspendare atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei, astfel că prevederile art. 21 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie nu sunt încălcate”.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În ceea ce priveşte critica raportată la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea constată că textele de lege criticate nu creează un tratament favorizant pentru unii acţionari în defavoarea altora, ci, din contră, urmăresc asigurarea dreptului tuturor acţionarilor de a-şi putea exprima şi valorifica voinţa. Astfel, deşi legea acordă majorităţii dreptul de a decide, condiţionează, în acelaşi timp, validitatea deciziei de respectarea mai multor reguli care urmăresc, printre altele, asigurarea exprimării voinţei tuturor acţionarilor cu drept de vot, respectarea legii şi prevederilor actului constitutiv. În cazul nerespectării acestor condiţii, este firesc ca legea să dea posibilitatea celor ale căror drepturi au fost afectate să intervină pentru a anula o astfel de decizie.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Servicii Tehnice Comunale” – S.A. din Sovata în Dosarul nr. 761/1.371/2009 al Tribunalului Comercial Mureş şi de Societatea Comercială „Lotus” – S.A. din Târgu Jiu în Dosarul nr. 3.232/54/2009 al Curţii de Apel Craiova – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.În temeiul dispoziţiilor art. 261 alin. 2 din Codul de procedură civilă şi ale art. 1 din Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 8 din 8 iunie 2010, semneazăPREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Patricia Marilena Ionea__________