DECIZIE nr. 58 din 2 februarie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorMădălina Ştefania Diaconu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de S.I.F. Transilvania – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 326/COM/2005 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin consilier juridic Genoveva Aioanei, şi partea Societatea Comercială "Fruvimed" – S.A. Medgidia, prin avocat Alexandra Stamate.Autorul excepţiei solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, arătând că acestea contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 şi 129, precum şi ale art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, consideră că textul face o discriminare între acţionarii unei societăţi comerciale, deoarece numai unii dintre aceştia – respectiv cei care au votat pentru hotărârea adunării generale a acţionarilor – vor putea ataca ordonanţa preşedinţială prin care s-a dispus suspendarea executării unei astfel de hotărâri, în vreme ce ceilalţi acţionari, în situaţia în care instanţa ar respinge cererea de suspendare a executării acestei hotărâri, nu vor avea cale de atac împotriva hotărârii de respingere, aceasta nefiind prevăzută în Legea nr. 31/1990.Partea Societatea Comercială "Fruvimed" – S.A. Medgidia solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arătând că reglementarea căilor de atac reprezintă, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, atributul exclusiv al legiuitorului, care poate stabili proceduri diferite în considerarea unor situaţii deosebite.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, arătând că prevederile textului criticat se completează cu cele ale art. 299 din Codul de procedură civilă, astfel încât este asigurată în acest mod egalitatea procesuală a părţilor.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 12 mai 2005, pronunţată în Dosarul nr. 326/COM/2005, Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată de către S.I.F. Transilvania – S.A. din Braşov cu prilejul soluţionării unui recurs comercial.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 şi 129. În argumentarea acestei critici se arată că textul legal introduce o discriminare între acţionarii unei societăţi comerciale, deoarece numai unii dintre aceştia vor putea ataca ordonanţa preşedinţială prin care s-a dispus suspendarea executării unei hotărâri a adunării generale, în vreme ce, în situaţia în care instanţa ar respinge suspendarea executării acestei hotărâri, ceilalţi acţionari nu vor avea cale de atac împotriva hotărârii de respingere, aceasta nefiind prevăzută în Legea nr. 31/1990.Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat este constituţional.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, dispoziţii potrivit cărora: „Împotriva ordonanţei de suspendare se poate face recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestui text de lege autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor art. 21 şi 129 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie şi, respectiv, la folosirea căilor de atac.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:Art. 132 din Legea nr. 31/1990 reglementează adunările generale ale acţionarilor şi hotărârile luate de acestea. Astfel, hotărârile adoptate în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat împotrivă. Aceşti acţionari au însă posibilitatea de a ataca în justiţie respectivele hotărâri şi de a cere, în paralel, suspendarea executării hotărârii atacate, pe calea ordonanţei preşedinţiale. În situaţia în care instanţa consideră întemeiată cererea de suspendare a executării şi o admite, acţionarii nemulţumiţi vor putea formula recurs împotriva ordonanţei preşedinţiale, în conformitate cu dispoziţiile art. 133 alin. (3) din lege.În situaţia inversă, când instanţa consideră neîntemeiată cererea de suspendare a executării şi o respinge, acţionarii care au votat împotrivă în adunarea generală sau care au lipsit de la aceasta vor putea ataca, la rândul lor, hotărârea de respingere a suspendării executării, în condiţiile dreptului comun, reprezentat de art. 299 din Codul de procedură civilă. În acest mod este asigurată egalitatea procesuală a părţilor, indiferent de soluţia pronunţată prin hotărârea atacată, şi este acordat deopotrivă liber acces la justiţie părţilor în litigiu, inclusiv în căile de atac.Aşa fiind, sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate ale autorului excepţiei referitoare la art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, deoarece acest text legal, completat cu prevederile Codului de procedură civilă, nu încalcă în nici un mod dispoziţiile art. 21 şi 129 din Constituţie.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de S.I.F. Transilvania – S.A. din Braşov în Dosarul nr. 326/COM/2005 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială şi pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 2 februarie 2006.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Mădălina Ştefania Diaconu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește