DECIZIE nr. 577 din 4 mai 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorAntonia Constantin – procurorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 30 iunie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 22.805/3/2009, Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana într-o cauză civilă având ca obiect expropriere.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că art. 5 din Legea nr. 198/2004 este neconstituţional, în măsura în care expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai cere despăgubiri prealabile şi drepte după expirarea termenului de 30 de zile, ceea ce aduce atingere în mod flagrant dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) care reglementează regimul dreptului de proprietate privată.Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii prevederilor de lege criticate. În acest sens, arată că legiuitorul are dreptul ca prin actele normative emise să reglementeze anumite situaţii, ce pot fi coroborate în raport cu alte prevederi legale, cum este cazul în speţa de faţă, respectiv cu cele ale Legii nr. 33/1994, act normativ ce îşi găseşte aplicabilitatea în raport de obiectul cauzei.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 910/2009. În ceea ce priveşte instituirea unor termene de decădere pentru exercitarea drepturilor procesuale, arată că, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.Totodată, Guvernul observă că autorii excepţiei vizează şi aspecte care ţin de aplicarea legii, urmând ca acestea să fie soluţionate de instanţele judecătoreşti competente.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 5 din Legea nr. 198/2004, modificată şi completată, sunt constituţionale. Aşa fiind, arată că textul de lege criticat prin care se stabileşte că plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face pe baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim, nu aduc atingere regulii constituţionale potrivit căreia despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 184/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008.Textul de lege criticat are următorul conţinut:"Art. 5. – (1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţă publică, prin afişare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul a tabelelor prevăzute la art. 4 alin. (5). … (3) Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor referitoare la cărţile funciare, cu modificările ulterioare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor – convenţională, judiciară, legală, succesorală, înţelegând prin dobândire şi constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale. … (4) În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi. … (5) În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. … Eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator.(6) În situaţia în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptăţit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama moştenitorilor aparenţi. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă. … (6^1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat notificări de restituire vor fi expropriate în condiţiile prezentei legi sau, după caz, transferate în domeniul public al statului şi în administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale – S.A. În ipoteza în care imobilul se află în domeniul privat al statului, suma reprezentând cuantumul despăgubirii se va consemna pe numele deţinătorului şi al persoanei care a făcut notificarea, în situaţia în care imobilul se află în domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, acesta va face obiectul transferului în condiţiile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în această ipoteză persoana îndreptăţită la restituire va fi despăgubită în condiţiile Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(7) În cazul altor situaţii litigioase decât cele prevăzute la alin. (5) şi (6), sumele aferente exproprierii se consemnează pe numele persoanelor aflate în litigiu, urmând a fi plătite în condiţiile prezentei legi. … (8) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflaţi în concurs, nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor. Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoţită de acte autentice sau de hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de stabilire a cuantumului despăgubirii ori, după caz, de declaraţia autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii prevăzute în hotărârea de stabilire a despăgubirii. … (9) Identificarea imobilelor supuse exproprierii, aflate în litigiu, se va face numai în coordonate cadastrale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată.” … Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (3), (5) şi (6) referitoare la expropriere.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia susţin că reglementarea criticată este neconstituţională în măsura în care expropriatul ar fi decăzut din dreptul de a mai cere despăgubiri prealabile şi drepte după expirarea termenului de 30 de zile. În acest context, Curtea observă că autorii excepţiei se referă la forma iniţială a art. 5 din Legea nr. 198/2004, care prevedea că plata despăgubirilor se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim, cereri ce urmau să fie depuse în termen de 30 de zile la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul, iar în cazul în care titularii drepturilor reale nu ar fi depus cererea şi/sau documentele doveditoare, expropriatorul urma să notifice acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor.Astfel, faţă de critica de neconstituţionalitate formulată, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 910/2009, că „Legea nr. 198/2004, în ansamblul său, conţine dispoziţii care asigură cadrul legal privind procedura de expropriere şi stabilire a despăgubirilor, apărarea dreptului de proprietate şi a dreptului de a contesta, pe cale judiciară, cuantumul despăgubirilor, în acord cu dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern şi să respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat (Cauza James şi alţii împotriva Marii Britanii, 1986).”Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că "Legea nr. 198/2004, astfel cum a fost modificată, stabileşte cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, prevăzute la art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Astfel, drumurile de interes naţional sunt considerate, potrivit legii, de importanţă strategică şi de securitate naţională, iar lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local sunt declarate ca fiind de utilitate publică. De asemenea, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile prevăzute de lege se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea.”În acest context, referitor la critica privind sancţiunea decăderii pentru nerespectarea unor termene prevăzute de lege, aceasta este reglementată în art. 9 din Legea nr. 198/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit art. 9 alin. (1) şi (3), expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi ale art. 6 alin. (2), se poate adresa instanţei judecătoreşti competente „în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii”, iar „în cazul în care hotărârea nu a fost comunicată, orice persoană care se consideră îndreptăţită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, în termen de 3 ani de la data afişării hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, în condiţiile art. 7, sub sancţiunea decăderii.”Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Le Duc Hoa şi Le Duc Adriana în Dosarul nr. 22.805/3/2009 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 mai 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește