DECIZIE nr. 572 din 7 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Genovica Bujeniţă în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004) al Tribunalului Bacău Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 378 D/2007, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) teza a doua din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Maria Bălgărădean în Dosarul nr. 950/308/2006 (nr. în format vechi 2.312/2006) al Judecătoriei Sighişoara.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate invocate în Dosarele nr. 376D/2007 şi nr. 378D/2007, pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condiţiile conexării.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 378D/2007 la Dosarul nr. 376 D/2007, care a fost primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, arătând că textele de lege ce fac obiectul excepţiei au fost modificate prin Legea nr. 69/2007, iar soluţia legislativă criticată nu mai subzistă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin Încheierea din 22 februarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004), Tribunalul Bacău – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Genovica Bujeniţă în dosarul menţionat.Prin Încheierea din 14 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 950/308/2006 (nr. în format vechi 2.312/2006), Judecătoria Sighişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) teza a doua din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Maria Bălgărădean în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Genovica Bujeniţă susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate "nu sunt accesibile şi previzibile pentru cetăţean, legea nu este clară, şi prin trimiterea la normele bancare de creditare devine imprecisă, imposibil de cunoscut şi respectat." Se arată, totodată, că "pentru exercitarea efectivă şi eficace a dreptului la apărare, inculpatul trebuie să fie acuzat pe un text de lege clar şi previzibil, care să asigure şi o egalitate a armelor cu Ministerul Public."Maria Bălgărădean consideră că textul de lege criticat este neconstituţional întrucât norma de incriminare pe care o reglementează este o normă tipică de trimitere, care impune ca atât dispoziţia de trimitere, cât şi dispoziţia la care se face trimitere să aibă caracter penal. Dacă în privinţa normei de incriminare contestată dispoziţia de trimitere are caracter penal, fiind prevăzută într-o lege organică, normele de creditare la care se face trimitere nu au caracter penal, nefiind cuprinse la rândul lor într-o lege cu dispoziţii penale. Ca urmare, caracterul penal al unei fapte de natura celei reţinute în sarcina autoarei excepţiei "ar putea depinde de la caz la caz de prevederile unor norme de creditare, neopozabile erga omnes, ceea ce înseamnă că o faptă, una şi aceeaşi faptă, conform unor norme de creditare ar putea fi infracţiune, iar conform altor asemenea norme de creditare să nu fie infracţiune, ceea ce este inadmisibil în dreptul penal."Tribunalul Bacău – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că "acordarea creditelor şi subvenţiilor se face în anumite condiţii prevăzute de lege şi acceptate de părţi." Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Judecătoria Sighişoara arată că normele de creditare la care face trimitere teza a doua a art. 10 lit. b) din Legea nr. 78/2000 nu pot fi prin ele însele izvor de drept penal, deoarece s-ar încălca dispoziţiile art. 73 alin. (3) din Constituţie iar, pe de altă parte, chiar dispoziţiile art. 141 din Codul penal definesc legea penală ca fiind orice dispoziţie cu caracter penal cuprinsă în legi sau decrete, nu în alte reglementări. Se apreciază că „în aplicarea dispoziţiilor legale asupra cărora s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate s-ar crea o situaţie discriminatorie angajaţilor băncilor în raport cu banca la care lucrează.”În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, referindu-se şi la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale în materie.Avocatul Poporului, arătând că textele de lege ce fac obiectul excepţiei au fost substanţial modificate prin Legea nr. 69/2007, iar soluţia legislativă criticată nu mai subzistă, consideră că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare care, la data sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cauză, aveau următorul cuprins:– art. 10 lit. b) şi c): "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:[… ]b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor sau subvenţiilor ori neurmărirea creditelor restante; … c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate". … În motivarea excepţiei, sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor în statul român, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (2) privind dreptul la apărare şi ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă. Se invocă, totodată, şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin încheierile din 22 februarie 2007, respectiv 14 martie 2007, prevederile legale criticate au fost modificate prin Legea nr. 69/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 29 martie 2007, acestea având în prezent următorul cuprins:– art. 10 lit. b) şi c): "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:[… ]b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii, neurmărirea, conform legii, a destinaţiilor subvenţiilor; … c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice." … În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că, în cazul în care, după invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa instanţelor judecătoreşti, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea se pronunţă asupra prevederii legale în noua sa redactare numai dacă soluţia legislativă din legea sau ordonanţa modificată este, în principiu, aceeaşi cu cea dinaintea modificării. În cauză această cerinţă nu este îndeplinită, întrucât art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000, în noua redactare, nu mai reglementează soluţia legislativă criticată de autoarele excepţiei, respectiv nu mai sancţionează acordarea de credite cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, neurmărirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinaţiilor contractate ale creditelor ori neurmărirea creditelor restante, utilizarea creditelor (altele decât cele garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice) în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate. Tot astfel, se constată că, în noua redactare, textele de lege criticate nu mai cuprind sintagma „norme de creditare”, aşadar, implicit, trimiterea la acest tip de norme, vizată, în esenţă, de criticile de neconstituţionalitate formulate.Ca urmare, având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se poate pronunţa asupra dispoziţiilor „dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare”, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 a devenit inadmisibilă, conform dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b) şi c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Genovica Bujeniţă în Dosarul nr. 13/110/2004 (nr. vechi 2.907/2004) al Tribunalului Bacău – Secţia penală şi de Maria Bălgărădean în Dosarul nr. 950/308/2006 (nr. în format vechi 2.312/2006) al Judecătoriei Sighişoara.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Marieta Safta––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește