DECIZIE nr. 569 din 3 noiembrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989



Ioan Vida – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dumitru Zgăbaia în Dosarul nr. 2.535/2004 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca nefondată, arătând că dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu contravin dispoziţiilor constituţionale privitoare la egalitatea în drepturi, deoarece toate persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instanţelor de judecată şi de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 decembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.535/2004, Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dumitru Zgăbaia.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001 terenurile din extravilan, contravin principiului constituţional al egalităţii, deoarece instituie o discriminare între cetăţenii cărora le-au fost expropriate terenuri din intravilan faţă de cetăţenii cărora le-au fost expropriate terenuri din extravilan, prin aceleaşi acte normative. Mai susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 46 şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.Instanţa de judecată consideră că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, întrucât textul criticat nu face nici o diferenţiere între terenurile situate în intravilan şi cele din extravilan. De asemenea, arată că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu contravine nici art. 46 şi nici art. 154 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu cuprinde aspecte reglementate de aceste texte constituţionale.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că prevederile legale criticate nu stabilesc vreo distincţie sau discriminare în sensul celor arătate de autorul excepţiei, ci, dimpotrivă, textul exclude de sub incidenţa Legii nr. 10/2001 restituirea terenurilor pentru care există deja legi speciale cu caracter reparatoriu, prin care este stabilit regimul juridic al acestora. În ceea ce priveşte celelalte două texte constituţionale invocate în motivarea excepţiei, arată că acestea nu sunt incidente în cauză.Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, precizează că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece textul de lege, deşi exclude de sub incidenţa sa terenurile al căror regim juridic este reglementat de legi speciale, persoanele îndreptăţite au avut posibilitatea de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în baza acelor legi. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 46 din Constituţie, consideră că Legea nr. 10/2001 dă expresie acestui text constituţional prin restabilirea calităţii de moştenitori acceptanţi pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din lege. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 154 alin. (1) din Constituţie, arată că acest text nu este incident în cauză.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării, Legea nr. 10/2001 a fost modificată prin titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, şi apoi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind renumerotate. După republicare, art. 8 alin. (1) şi-a păstrat numerotarea, având următoarea redactare: „Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.”Textele constituţionale considerate a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1), ale art. 46 şi ale art. 154 alin. (1), având următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.";– Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat";– Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele care urmează:Prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 exclud din domeniul de aplicare al acestei legi atât terenurile situate în extravilan la data preluării abuzive sau la data notificării, cât şi cele al căror regim juridic este reglementat prin legi speciale, respectiv Legea fondului funciar nr. 18/1991 sau Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001 terenurile situate în extravilan, contravin principiului constituţional al egalităţii. În speţă terenul solicitat de autorul excepţiei, potrivit Legii nr. 10/2001, este situat în extravilan.Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate nu contravin principiului constituţional al egalităţii, deoarece toate persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instanţelor de judecată şi de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Aşadar, nu sunt întemeiate susţinerile autorului excepţiei, potrivit cărora textul de lege criticat instituie o discriminare între foştii proprietari ai terenurilor situate în intravilan şi cei ai terenurilor situate în extravilan, în sensul că şi aceştia din urmă pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit dispoziţiilor din legile speciale.Soluţia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bază exercitarea dreptului acestuia de a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislaţia trecută cu privire la proprietatea funciară.În ceea ce priveşte raportarea criticii de neconstituţionalitate la dispoziţiile art. 154 din Constituţie, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută. Dispoziţiile constituţionale referitoare la conflictul temporal de legi nu au incidenţă în analizarea constituţionalităţii unei prevederi din Legea nr. 10/2001, deoarece dispoziţiile art. 154 din Constituţie se referă la raportul dintre Legea fundamentală şi celelalte acte normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a acesteia.De altfel, asupra constituţionalităţii prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în sensul celor arătate, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 348 din 28 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 24 august 2005, şi prin Decizia nr. 358 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 15 septembrie 2005.Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 46 din Constituţie, privind garantarea dreptului la moştenire, Curtea constată că Legea nr. 10/2001 dă expresie acestui principiu prin restabilirea calităţii de moştenitori acceptanţi pentru categoria de persoane avută în vedere de art. 4 alin. (3) din lege, care prevede că „Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi”.Aşa fiind, Curtea nu poate reţine nici această critică de neconstituţionalitate.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Dumitru Zgăbaia în Dosarul nr. 2.535/2004 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește