DECIZIE nr. 569 din 19 septembrie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a prevederilor art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ana Savin în Dosarul nr. 1.701/CAF/2005 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin textelor din Constituţie şi din documentele internaţionale convenţionale invocate ca fiind încălcate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 4 ianuarie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 1.701/CAF/2005, Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ana Savin într-o cauză de contencios administrativ.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate încalcă "în mod vădit" "art. 48 alin. (1) modificat" din Constituţie, care "obligă numai autoritatea publică să răspundă pentru nerezolvarea în termen a cererii părţii vătămate într-un drept al său, sau a unui interes legitim şi repararea pagubei, precum şi recunoaşterea dreptului pretins", fără vreo trimitere "la termenele în care partea vătămată poate acţiona în justiţie, pentru revendicarea drepturilor sale legitime". De asemenea, consideră că este încălcat "art. 41 alin. (2) (modificat)" prin "obstacularea dreptului de revendicare a bunurilor proprietate privată, într-un mod neconform cu prevederile constituţionale" şi exonerează de "răspunderea legii pe cei care din neglijenţă sau cu rea-credinţă nu răspund părţii vătămate într-un drept al său în termenul legal de 30 de zile." Mai invocă, în temeiul art. 20 din Constituţie, încălcarea art. 17 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale.Tribunalul Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare art. 48 din Constituţie (devenit art. 52), "întrucât însuşi textul constituţional indică faptul că exercitarea dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se va face în limitele şi condiţiile stabilite prin legea organică."În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că prevederile de lege ce fac obiectul controlului de constituţionalitate nu contravin dispoziţiilor art. 44 şi ale art. 52 alin. (1) din Constituţie, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind accesul liber la justiţie şi procedurile administrative prealabile.Avocatul Poporului consideră că prevederile ce fac obiectul excepţiei sunt constituţionale, sens în care arată că art. 44 din Constituţie nu este incident în cauză, iar art. 52 din aceasta nu este încălcat.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora:– Art. 7: "(1) Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a optat pentru aceasta. … (3) Este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7). … (4) Plângerea prealabilă, formulată potrivit prevederilor alin. (1), se soluţionează în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. g). … (5) În cazul acţiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vătămaţi prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe, precum şi în cazul prevăzut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabilă. … (6) Plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispoziţiile din Codul de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător. … (7) Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie."; … – Art. 11 alin. (1): Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubelor cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii; … b) data expirării termenului legal de soluţionare a cererii, fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (2); … c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative." … Autorul excepţiei susţine că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitor la "Dreptul de proprietate privată" şi ale art. 52 privind "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică".Se mai invocă şi încălcarea art. 17 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora "1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât şi în asociere cu alţii. 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa", precum şi a art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, referitor la "Protecţia proprietăţii".Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:În esenţă, potrivit susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile constituţionale privind ocrotirea şi garantarea proprietăţii private nu fac nicio referire la termenele în care persoana vătămată într-un drept al său poate acţiona în justiţie pentru valorificarea drepturilor sale, astfel că prevederile art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 încalcă art. 44 şi 52 din Constituţie prin „obstacularea dreptului de revendicare a bunurilor proprietate privată.”Articolul 7 din Legea nr. 554/2004, intitulat „Procedura prealabilă”, cuprins în cap. II „Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ”, instituie o procedură obligatorie, prealabilă sesizării instanţei de contencios administrativ competente. Potrivit acestei proceduri, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, solicită autorităţii emitente, în termenele şi condiţiile stabilite de text, revocarea în tot sau în parte a actului. Art. 11 alin. (1) din lege, criticat de asemenea ca fiind neconstituţional, intitulat „Termenul de introducere a acţiunii”, stabileşte termenul de prescripţie de 6 luni în interiorul căruia se pot formula cereri de anulare a actului administrativ individual sau de recunoaştere a dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate, precum şi datele de la care acest termen începe să curgă.Din cuprinsul acestor reglementări rezultă că prevederile constituţionale ale art. 44 referitor la "Dreptul de proprietate privată" nu au incidenţă în cauză, iar încălcarea prevederilor art. 52 privind "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică", cu motivarea că nu fac nicio referire la termenele în care persoana vătămată într-un drept al său poate acţiona în justiţie pentru valorificarea drepturilor sale, ceea ce împiedică formularea acţiunii în revendicare, nu poate fi reţinută. Dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu prevederile constituţionale în sensul cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate în dreptul său ori într-un interes legitim se stabilesc prin lege organică. Sub acest aspect, Curtea Constituţională a statuat că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri în formele şi modalităţile instituite prin lege. De altfel, însăşi învestirea Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii s-a făcut printr-o încheiere a Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată într-o cauză de contencios administrativ, în care părţi sunt autoarea excepţiei şi Prefectura Judeţului Galaţi, ceea ce demonstrează că "formularea acţiunii în revendicare" nu a fost împiedicată.Pentru aceleaşi considerente, Curtea urmează să respingă şi invocarea încălcării art. 17 pct. 1 şi 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi a art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, în legătură cu care, de altfel, nici nu s-au formulat critici de neconstituţionalitate.Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 şi ale art. 11 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ana Savin în Dosarul nr. 1.701/CAF/2005 al Tribunalului Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 septembrie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent şef,Gabriela Dragomirescu––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește