DECIZIE nr. 563 din 7 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 şi art. 305 din Codul de procedură civilă



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 şi art. 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Diaconu şi Valeria Diaconu în Dosarul nr. 13.290/99/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei Emil Diaconu, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, Emil Diaconu solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 22 noiembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 13.290/99/2006, Tribunalul Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 282^1 alin. 1 şi art. 305 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Emil Diaconu şi Valeria Diaconu, recurenţi într-o cauză având ca obiect acordarea de daune-interese.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că eliminarea unei căi de atac, apelul, şi, pe de altă parte, limitarea posibilităţii de a produce, în recurs, şi alte probe decât înscrisurile sunt de natură să le încalce grav dreptul la apărare şi dreptul de exercitare efectivă a căilor de atac, punându-i, totodată, într-o poziţie inferioară faţă de justiţiabilii din celelalte categorii de procese decât cele menţionate în art. 282^1 din Codul de procedură civilă.Tribunalul Iaşi – Secţia civilă şi-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale atacate sunt norme procedurale, pe care legiuitorul este liber să le instituie în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţie, şi că, pe de altă parte, recursul este o cale extraordinară de atac, în care nu se rejudecă procesul, ci se verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale, în baza probelor administrate.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale atacate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate nu contravin Legii fundamentale şi nici Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 282^1 alin. 1 şi art. 305 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:– Art. 282^1 alin. 1: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege."– Art. 305: "În instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la încheierea dezbaterilor."Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16, art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 128 alin. (1) şi (2) şi ale art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă – raportată la prevederile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, Curtea constată că s-a pronunţat asupra acestora în numeroase cazuri, de exemplu, prin Decizia nr. 914/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2007, statuând că textul legal criticat nu instituie discriminări de natură să aducă atingere principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, iar regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situaţii, care impune soluţii legislative diferite în vederea asigurării celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor. Tot cu acel prilej, referitor la prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, Curtea a stabilit că nu se poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale nicio categorie sau grup social, însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac.Cu privire la dispoziţiile art. 305 din Codul de procedură civilă, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 475/2006 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 23 iunie 2006, statuând că instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, nu este contrară principiului liberului acces la justiţie, dreptului la un proces echitabil sau dreptăţii, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor. Legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita posibilitatea folosirii anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părţilor, cum sunt probele, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 şi art. 305 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Diaconu şi Valeria Diaconu în Dosarul nr. 13.290/99/2006 al Tribunalului Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește