DECIZIE nr. 561 din 14 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskâs Valentin Zoltân – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMihai Paul Cotta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul nr. 1.569/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că prevederile legale criticate încalcă principiul constituţional al egalităţii în drepturi.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 1.569/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, excepţie ridicată de George Daniel Cojocaru în cauza ce are ca obiect judecarea cererii de anulare a unei hotărâri.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se arată că discriminarea constă în existenţa unor coeficienţi de multiplicare diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Egalitatea în ce priveşte salarizarea îi vizează numai pe judecătorii şi procurorii din cadrul judecătoriilor, respectiv parchetelor de pe lângă judecătorii; judecătorii şi procurorii din cadrul tribunalelor, respectiv parchetelor de pe lângă tribunale; judecătorii şi procurorii din cadrul curţilor de apel, respectiv parchetelor de pe lângă curţile de apel.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, având în vedere că nu există niciun criteriu obiectiv care să justifice stabilirea unor coeficienţi de multiplicare diferiţi în cazul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport cu judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. În acest sens, este invocată Decizia nr. 866/2006, prin care Curtea Constituţională a arătat că Ministerul Public a fost instituit ca o magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, iar procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 45/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, dispoziţii care au următorul conţinut:– Art.3: "(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi au dreptul pentru activitatea desfăşurată la o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.”Anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 stabileşte coeficienţii de multiplicare pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi judecătorii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:Deşi judecătorii şi procurorii fac parte din sistemul justiţiei, poziţia celor două categorii profesionale este diferită în procesul de înfăptuire a justiţiei. Însăşi Legea fundamentală reglementează statutul judecătorilor diferit de cel al procurorilor. În timp ce statutul judecătorilor este prevăzut în cadrul secţiunii 1 "Instanţele judecătoreşti", statutul procurorilor este prevăzut în secţiunea a 2-a "Ministerul Public". Această diferenţiere nu este esenţială, deoarece ambele secţiuni fac parte din acelaşi capitol intitulat "Autoritatea judecătorească", dar este suficientă pentru a permite legiuitorului să stabilească conform voinţei sale, ţinând seama şi de particularităţile celor două categorii profesionale, salarizarea judecătorilor şi procurorilor.În consecinţă, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) raportat la anexa A pct. 1-13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, excepţie ridicată de George Daniel Cojocaru în Dosarul nr. 1.569/2/2008 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihai Paul Cotta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește