DECIZIE nr. 560 din 16 decembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDana Titian – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Costin în Dosarul nr. 2.353/R/2004 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile art. 180 alin. (1) nu se referă la pensiile de urmaş, ci doar precizează că, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, anumite categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi. Dispoziţiile de lege criticate nu instituie o situaţie discriminatorie, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci se aplică tuturor cetăţenilor aflaţi în ipoteza normei legale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 21 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.353/R/2004, Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Costin.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţia de lege criticată încalcă principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin aceea că persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 pot beneficia de mai multe categorii de pensii cumulate, iar persoanele beneficiare ale pensiei pentru agricultori nu pot cumula această pensie cu pensia de urmaş, dacă dreptul la această pensie s-a născut după 1 aprilie 2001.Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prin art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 s-a stabilit că, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori şi ajutoarele sociale devin pensii în înţelesul prezentei legi. Textul de lege nu se referă la cumulul pensiei de asigurări sociale de stat cu cea de urmaş, pentru a-l considera că nedreptăţeşte pe unul dintre pensionarii cumularzi.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că alin. (1) al art. 180 din Legea nr. 19/2000 cuprinde doar dispoziţii în vederea aplicării măsurilor prevăzute în cuprinsul alin. (2) şi (6) ale aceluiaşi articol, ce reglementează determinarea punctajului mediu anual al fiecărui pensionar, instituite în scopul eliminării discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nicidecum dispoziţii referitoare la interdicţia cumulului pensiei provenite din sistemul asigurărilor sociale pentru agricultori cu pensia de urmaş stabilită potrivit Legii nr. 19/2000. Neconţinând dispoziţii de natură să instituie discriminări între persoanele pensionate potrivit legislaţiei anterioare, în fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, şi persoanele pensionate în sistemul public, în temeiul Legii nr. 19/2000, rezultă că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege criticate precizează doar că de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 anumite categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi şi se aplică tuturor persoanelor care se află aceeaşi situaţie, fără a institui privilegii sau discriminări.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 ianuarie 2002.Textul de lege criticat are următorul conţinut: "La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, ce au următorul conţinut:– Art. 16 alin. (1): "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie, pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, criteriile şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei şi modul de calcul al cuantumului acesteia, ca şi toate celelalte norme de drept substanţial ori de procedură privind funcţionarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. De asemenea, Curtea constată că art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 dispune reglementarea unitară a anumitor categorii de pensii, prevăzute anterior în legi speciale, în sensul că pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale sunt considerate pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000. Aceste dispoziţii de lege se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţii identice, respectiv beneficiare ale categoriilor de pensii prevăzute, fără privilegii şi fără discriminări. Prin Decizia nr. 70 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia art. 180 din Legea nr. 19/2000 încalcă art. 16 din Constituţie, întrucât această critică este infirmată chiar de conţinutul textului criticat, care reglementează o procedură tehnică prin a cărei aplicare, în timp, se urmăreşte înlăturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil.Totodată, Curtea reţine că în cadrul sistemului public de pensii exercitarea dreptului la pensie se poate face numai în privinţa unui singur tip de pensie, iar nu prin cumularea mai multor tipuri. Imposibilitatea cumulării mai multor tipuri de pensie din acelaşi sistem, respectiv opţiunea pentru pensia mai avantajoasă a persoanei care are vocaţie la două tipuri de pensii, unul pe baza dreptului subiectiv pentru propria-i contribuţie la fondurile de asigurări sociale şi altul prin subrogare parţială în drepturile soţului decedat, este prevăzută de art. 74 din Legea nr. 19/2000, astfel „soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie”. Curtea observă, de asemenea, că legislaţia anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 permitea cumularea pensiei de urmaş cu pensia pentru agricultori, deoarece aceste pensii făceau parte din sisteme diferite de asigurări sociale, cumularea mai multor tipuri de pensii nefiind posibilă în prezent. Aceasta nu înseamnă însă existenţa unui tratament juridic discriminator, deoarece persoanele al căror drept la mai multe tipuri de pensie s-a născut sub imperiul legislaţiei anterioare se află într-o situaţie diferită faţă de cele al căror drept la pensie s-a născut după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care unifică mai multe categorii de pensii în sistemul public, existenţa acestei situaţii diferite între cele două categorii de pensionari impune şi justifică un tratament juridic diferenţiat, cele două categorii de pensionari fiind supuse, în consecinţă, unor regimuri juridice diferite.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, excepţie ridicată de Maria Costin în Dosarul nr. 2.353/R/2004 al Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește