DECIZIE nr. 559 din 6 iulie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMarinela Mincă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al Judecătoriei Piteşti.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ca întemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate contravin atât prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil, cât şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece judecătorul care admite plângerea formulată împotriva soluţiei de netrimitere în judecată exercită, în situaţia în care reţine cauza spre judecare, în condiţii de antepronunţare, funcţia de acuzare.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 5.528/2005, Judecătoria Piteşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Antonio Ventriglia în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că în cauză soluţia de netrimitere în judecată dispusă de procuror s-a întemeiat pe împrejurarea că, în urma cercetărilor penale, s-a stabilit că fapta nu a fost săvârşită de învinuit. Or, într-o atare situaţie judecătorul care admite plângerea împotriva soluţiei date de procuror şi reţine cauza spre judecare nu face altceva decât să se antepronunţe, eludându-se premisele judecării procesului în condiţii de imparţialitate a magistratului judecător.În opinia autorului excepţiei, textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care controlul judecătoresc asupra soluţiilor adoptate de reprezentanţii Ministerului Public nu vizează şi soluţia de netrimitere în judecată dispusă în baza art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) din Codul de procedură penală.Judecătoria Piteşti nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care a invocat jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. De altfel, judecătorul care reţine cauza spre judecare nu are obligaţia să pronunţe o hotărâre de condamnare, el trebuind să efectueze cercetarea judecătorească şi să pronunţe soluţia ce se impune, potrivit legii, după finalizarea acesteia şi pe parcursul căreia părţile beneficiază de toate garanţiile procesuale.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instanţa de judecată, pronunţându-se asupra plângerii formulate împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror, nu judecă cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea acestor soluţii. Dezlegarea fondului constituie o etapă procesuală distinctă, guvernată de regulile procedurale aplicabile judecării în primă instanţă şi în căile de atac, reguli cu privire la care textele criticate stipulează în mod expres că se aplică "în mod corespunzător."Prin urmare, prevederile legale criticate supuse controlului de constituţionalitate asigură părţilor posibilitatea de a formula apărări, de a propune probe şi de a recurge la căile de atac stabilite de lege, aşadar de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţionează un proces echitabil, în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi cu cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în faţa instanţei împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul conţinut: "Instanţa pronunţă una dintre următoarele soluţii: […]c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi, când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, reţine cauza spre judecare, dispoziţiile privind judecata în primă instanţă şi căile de atac, aplicându-se în mod corespunzător. […]" … Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate în prezenta cauză şi cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 228 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 aprilie 2006, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii, cele statuate prin deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea.De altfel, prin Decizia nr. XV din 22 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite a admis recursul în interesul legii, sens în care s-a decis că "judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia".Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al Judecătoriei Piteşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește