DECIZIE nr. 558 din 16 decembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorDana Titian – procurorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" – S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecătoriei Gherla.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, statuând, prin Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, că acestea sunt constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 10 septembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 2.672/2004, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" – S.R.L.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţia de lege criticată este constituţională numai în măsura în care se referă la situaţiile în care cel ce solicită restabilirea situaţiei anterioare a dobândit în mod licit bunurile care au făcut obiectul executării silite desfiinţate. Dispoziţiile de lege criticate nu fac distincţie între cei care au dobândit în mod legal bunurile şi cei care le-au dobândit prin acte frauduloase sau prin acte care au fost desfiinţate ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti, contravenind astfel dispoziţiilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie şi la cele referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi a creanţelor asupra statului.Judecătoria Gherla consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate vizează dreptul persoanei interesate la restabilirea situaţiei anterioare atât sub aspectul material, cât şi sub cel procesual. Atât în sens material, cât şi în sens procesual orice drept trebuie să fie exercitat cu bună-credinţă şi conform scopului în vederea căruia a fost prevăzut de lege, intrând în caz contrar în domeniul abuzului de drept. Prin urmare, prin intermediul instituţiei juridice a abuzului de drept şi al căilor legale de combatere a oricărui astfel de abuz, pot fi evitate situaţiile la care se referă autorul excepţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicată.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul legal criticat reprezintă o expresie a aplicării dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, garantându-se, astfel, desfăşurarea procedurii de executare silită, cu respectarea legii şi a Constituţiei. Dând expresie aplicării dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, care dispun că procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, prevederile criticate fac parte din normele ce consacră incidente care temporizează procedura de executare silită, reglementând o situaţie cu mare aplicabilitate practică.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, faţă de art. 21 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, arată că dispoziţiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părţilor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. Întoarcerea executării are loc ca urmare a desfiinţării titlului executoriu sau a executării silite înseşi, dispuse de instanţa de judecată în cadrul unui proces în care părţile au avut posibilitatea de a se apăra şi a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţionează într-o societate democratică procesul echitabil. Aceste prevederi sunt norme de procedură şi reprezintă opţiuni ale legiuitorului, conforme cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt cele prevăzute numai de lege. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţie, arată că acestea nu au relevanţă în cauza dedusă controlului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.Textul de lege criticat are următorul conţinut: "În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (1) din Constituţia României, ce au următorul conţinut:– Art. 21 alin. (1): "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime." ;– Art. 44 alin. (1): "Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege."Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că a mai fost sesizată de aceeaşi instanţă judecătorească, pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, critica de neconstituţionalitate având o motivare identică. Cu acel prilej instanţa de contencios constituţional a respins excepţia de neconstituţionalitate, statuând, prin Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004, că dispoziţiile art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale. Totodată, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţi lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită. În această privinţă art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că „Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit”.Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora. Debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi. Încălcarea unor drepturi sau libertăţi, precum şi existenţa ori inexistenţa intereselor legitime nu pot fi prejudecate, iar legea nu trebuie să distingă sub aceste aspecte, stabilind doar drepturile şi obligaţiile părţilor litigante.Atât considerentele, cât şi soluţia pronunţate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Focus Company" – S.R.L. în Dosarul nr. 2.672/2004 al Judecătoriei Gherla.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește