DECIZIE nr. 557 din 6 iulie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorMihaela Cîrstea – procurorBenke Karoly – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcău în Dosarul nr. 9.446/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin reprezentant legal, precum şi partea Societatea Comercială "Petromservice" – S.A. Bucureşti, prin avocat, procedura de citare fiind legal îndeplinită.Reprezentantul autorului excepţiei lasă la aprecierea instanţei soluţionarea acesteia, iar cel al părţii Societatea Comercială "Petromservice" – S.A. Bucureşti solicită respingerea excepţiei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, având în vedere prevederile art. 43 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă se stabilesc prin lege.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 27 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 9.446/LM/2003, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcău într-o cauză având ca obiect cererea de încetare a grevei. Deşi excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată la data de 27 noiembrie 2003, aceasta a fost trimisă spre soluţionare Curţii Constituţionale abia la 11 aprilie 2006, datorită faptului că încheierea de suspendare a judecării cauzei a fost atacată cu recurs.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că interzicerea, prin art. 13 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, ca salariaţii să declanşeze conflicte de interese pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă încalcă prevederile art. 43 alin. (1) din Constituţie, care consacră dreptul salariaţilor la grevă, aceştia nemaiavând posibilitatea să-şi apere interesele profesionale, economice şi sociale. Dispoziţiile art. 14 alin. (1) din aceeaşi lege, stabilind unele atribuţiuni în sarcina reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, în unităţile în care nu este organizat nici un sindicat reprezentativ, împiedică desfăşurarea activităţii sindicatelor potrivit statutelor lor pentru realizarea rolului prevăzut de art. 9 din Constituţie.Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt conforme prevederilor Constituţiei. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că ambele texte de lege criticate sunt constituţionale, întrucât nu aduc atingere dreptului la grevă, neîngrădind nici exercitarea şi nici realizarea rolului sindicatelor. Conflicte de interese se pot ivi numai în legătură cu probleme ce trebuie reglementate prin contracte colective de muncă, iar atât timp cât există asemenea contracte valabile, interdicţia declanşării unor conflicte este justificată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, care au următorul cuprins:– Art. 13 alin. (1): "Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese."– Art. 14 alin. (1): "În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, în cazul în care în unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre această situaţie."Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale şi ale art. 43 alin. (1) referitoare la dreptul salariaţilor la grevă.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:Textele de lege criticate pentru neconstituţionalitate au ca ipoteză posibilitatea şi iminenţa declanşării unor conflicte de interese între salariaţi şi angajator. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) şi ale art. 12 din Legea nr. 168/1999, sunt considerate conflicte de interese cele care intervin între salariaţi şi unităţi în legătură cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor colective. În cazul în care negocierile s-au încheiat şi s-a semnat contractul colectiv de muncă – legea părţilor -, problemele ce pot da naştere la conflicte de interese sunt rezolvate de comun acord. Astfel, Curtea constată că, atât timp cât un asemenea contract colectiv îşi păstrează valabilitatea, se pune doar problema respectării şi aplicării acestuia de ambele părţi, interdicţia declanşării unui conflict de interese fiind întru totul justificată.Curtea reţine că temeiul constituţional, în baza căruia Legea nr. 168/1999 prevede că în toate etapele conflictului de interese salariaţii trebuie să fie reprezentaţi de sindicate reprezentative ori de reprezentanţi aleşi, îl constituie textul art. 43 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă se stabilesc prin lege. Pentru ca o organizaţie sindicală să-i poată reprezenta pe toţi salariaţii, aceasta trebuie să fie reprezentativă. În consecinţă, Curtea constată că, în temeiul art. 43 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul, în mod justificat, a impus cerinţa ca în unităţile în care nu este organizat nici un sindicat reprezentativ salariaţii să-şi aleagă reprezentanţii care să negocieze cu angajatorul şi să îndeplinească celelalte atribuţii pe perioada desfăşurării conflictului de interese.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul Schela de Petrol Suplacu de Barcău în Dosarul nr. 9.446/LM/2003 al Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Benke Karoly––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește