DECIZIE nr. 556 din 14 aprilie 2009

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 25/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 2 iunie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 277 11/03/2008
ActulREFERIRE LALEGE 56 13/03/2007
ActulREFERIRE LALEGE 56 13/03/2007 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 56 13/03/2007 ART. 2
ActulREFERIRE LAOUG 55 20/06/2007
ActulREFERIRE LAOUG (R) 194 12/12/2002
ActulREFERIRE LAOUG (R) 194 12/12/2002 ART. 55
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 14
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ActulREFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
 Nu exista acte care fac referire la acest act

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, excepţie ridicată de Luo Caijun în Dosarul nr. 10.262/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.427D/2008 având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liu Xiaomao în Dosarul nr. 9.277/2/2006 al aceleiaşi instanţe.Şi în acest dosar, în urma apelului nominal, se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 2.427D/2008 la Dosarul nr. 2.226D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin deciziile nr. 3.439 şi nr. 3.438 din 14 octombrie 2008, pronunţate în dosarele nr. 10.262/2/2006 şi nr. 9.277/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul formulat împotriva încheierilor prin care Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea acestor excepţii. Excepţiile au fost ridicate de Luo Caijun şi Liu Xiaomao în cauze având ca obiect anularea dispoziţiilor de părăsire de către aceştia a teritoriului României, emise de Oficiul Român pentru Imigrări, şi obligarea acestei autorităţi la prelungirea dreptului de şedere în scopul desfăşurării de activităţi comerciale.În motivările excepţiilor de neconstituţionalitate având un conţinut similar, se susţine că se încalcă principiul neretroactivităţii legii şi dreptul la un proces echitabil, întrucât, stabilind imperativ ca toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a Legii nr. 56/2007 să fie soluţionate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, astfel cum aceasta a fost modificată prin legea amintită, solicitantul este pus în situaţia de a nu avea câştig de cauză. Aceasta, deoarece noile condiţii ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea prelungirii dreptului de şedere sunt mult mai restrictive.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal a constatat că cererea privind excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale, fără să îşi exprime opinia cu privire la constituţionalitatea textelor de lege criticate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate sunt neîntemeiate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu conţin nicio dispoziţie cu caracter retroactiv şi nici nu încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:În ceea ce priveşte actul de sesizare a Curţii Constituţionale, deşi acesta îl reprezintă o decizie pronunţată în soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate în cauză, sesizarea poate fi considerată legală, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu a făcut o judecată pe fondul cauzei, ci s-a pronunţat numai asupra admisibilităţii cererii reclamantului de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, acesta fiind chiar obiectul recursului.Prin urmare, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 martie 2007, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:Art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007: „Toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.”;– Art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, astfel cum a fost modificat şi completat prin art. I. pct. 42 din Legea nr. 56/2007 şi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 26 iunie 2007: „(1) Străinului intrat în România în scopul desfăşurării de activităţi comerciale i se poate prelungi dreptul de şedere temporară, în următoarele condiţii:a) are avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine;b) deţine legal spaţiul pentru sediul social;c) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;d) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat.(2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară se pot acorda dacă străinul îndeplineşte următoarele condiţii:a) activitatea societăţii comerciale se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;b) obiectul activităţii desfăşurate este cel iniţial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;c) deţine legal spaţiul pentru sediul social;d) este acţionar sau asociat al societăţii comerciale, cu atribuţii de conducere sau de administrare;e) investiţia este concretizată fie în aport de capital sau tehnologie în valoare de 70.000 euro, în cazul acţionarului, sau 50.000 euro, în cazul asociatului, fie, alternativ, în crearea a cel puţin 15 locuri de muncă, în cazul acţionarului, şi 10, în cazul asociatului. În cazul creării de locuri de muncă, acestea trebuie să fie încadrate cu persoane angajate cu normă întreagă de muncă, în condiţiile legii;f) deţine mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin 700 euro lunar, dacă este acţionar, şi 500 euro lunar, dacă este asociat, obţinute din activitatea desfăşurată pe teritoriul României.(3) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute în prezentul articol se face cu următoarele documente:a) planul de afaceri avizat de Agenţia Română pentru Investiţii Străine;b) documentele care atestă că activitatea se desfăşoară în conformitate cu planul de afaceri;c) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea, sediul social şi obiectul principal de activitate al societăţii comerciale, menţiunile efectuate la comunicarea instanţelor de judecată, durata de funcţionare a societăţii comerciale;d) înscrierile de menţiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societăţii comerciale;e) certificatul cuprinzând principalii indicatori economico-financiari, emis de instituţia competentă, care să cuprindă, conform bilanţului anual, date referitoare la active imobilizate total, cifra de afaceri, profitul net sau pierderi;f) adeverinţă eliberată de inspectoratul teritorial de muncă, din care să rezulte numărul persoanelor angajate sau contractele de muncă înregistrate la această instituţie. […](5) Dreptul de şedere temporară în acest scop se prelungeşte succesiv pentru perioade de un an, iar în cazul străinilor care fac dovada că au efectuat investiţii de minimum 500.000 de euro sau că au creat peste 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, dreptul de şedere se prelungeşte pe perioade de 3 ani."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) care statuează principiul neretroactivităţii legii şi în art. 21 alin. (3) care garantează dreptul la un proces echitabil, precum şi celor cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege ce formează obiectul prezentei excepţii, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la acelaşi prevederi constituţionale şi convenţionale, iar prin Decizia nr. 277 din 11 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 2 aprilie 2008, a respins excepţia ca neîntemeiată, pentru argumentele acolo reţinute. Întrucât nu au fost evidenţiate elemente noi, de natură să justifice o reconsiderare a acestei jurisprudenţe a Curţii, soluţia şi motivarea acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 56/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, coroborate cu dispoziţiile art. 55 alin. (1), (2), (3) şi alin. (5) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, excepţie ridicată de Luo Caijun în Dosarul nr. 10.262/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Liu Xiaomao în Dosarul nr. 9.277/2/2006 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 aprilie 2009.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x