DECIZIE nr. 555 din 3 mai 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi art. 404^2 din Codul de procedură civilă



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorDaniela Ramona Mariţiu – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dragoş Sava Nedelcu în Dosarul nr. 33.633/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.320D/2010.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 şi nr. 4.179D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Karoly Feher în Dosarul nr. 33.638/299/2009, de Lucian Florin Andrei şi Doina Cornelia Andrei în Dosarul nr. 33.730/299/2009, de Liviu Baciu în Dosarul nr. 33.593/ 299/2009, de Ioan Sala în Dosarul nr. 33.737/299/2009 şi de Corneluşa Gorea în Dosarul nr. 33.748/299/2009, dosare ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 3.320D/2010, nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 şi nr. 4.179D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare.Curtea, în temeiul prevederilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 3.321D/2010, nr. 3.322D/2010, nr. 3.323D/2010, nr. 4.178D/2010 şi nr. 4.179D/2010 la Dosarul nr. 3.320D/2010, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 7 iunie 2010, pronunţate în dosarele nr. 33.633/299/2009, nr. 33.638/299/2009, nr. 33.730/299/2009 şi nr. 33.593/299/2009, şi prin încheierile din 26 august 2010, pronunţate în dosarele nr. 33.737/299/2009 şi nr. 33.748/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dragoş Sava Nedelcu, Karoly Feher, Lucian Florin Andrei, Cornelia Doina Andrei, Liviu Baciu, Ioan Sala şi Corneluşa Gorea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât se îngrădeşte dreptul la apărare al creditorului, având în vedere că desfiinţarea actelor de executare silită nu este de natură să determine, în mod automat, restabilirea situaţiei anterioare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu presupune numai ca executarea silită să fie nelegală, ci şi ca aceasta să fie efectuată fără un drept, respectiv fără un titlu executoriu. De asemenea, se permite debitorului să obţină un titlu executoriu împotriva creditorului, fără a se recurge la competenţa de drept comun a instanţelor judecătoreşti.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 404^1 şi art. 404^2 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:– Art. 404^1: "(1) În toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.(2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit. … (3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcţie de rata inflaţiei, cu excepţia situaţiei când îşi găseşte aplicare art. 449."; … – Art. 404^2: "(1) În cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.(2) Dacă instanţa care a desfiinţat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului şi nu a luat măsura restabilirii situaţiei anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanţa care rejudecă fondul. … (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. 1 şi 2, cel îndreptăţit o va putea cere instanţei judecătoreşti competente potrivit legii." … În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 129 referitoare la folosirea căilor de atac.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a pronunţat asupra unor critici identice, statuând netemeinicia acestora. Astfel, prin Decizia nr. 1.644 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, şi Decizia nr. 627 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 404^1 din Codul de procedură civilă se referă exclusiv la cazurile în care a fost desfiinţat titlul executoriu sau însăşi executarea silită. Desfiinţarea acestor acte putea fi dispusă numai de instanţa judecătorească, în urma examinării temeiniciei şi legalităţii lor. La soluţionarea cererii de întoarcere a executării, de asemenea, numai instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească dacă cel care o solicită este sau nu îndreptăţit să obţină restituirea bunului ori a valorii luate prin executarea silită.În această privinţă, art. 404^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă prevede că "Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptăţit". Creditorul are dreptul neîngrădit de a cere în justiţie valorificarea creanţelor sale şi, la nevoie, executarea silită a acestora, iar debitorul şi orice altă persoană interesată au dreptul să conteste, tot în justiţie, titlul executoriu şi executarea silită însăşi.De asemenea, prin aceleaşi decizii, Curtea a reţinut că procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente pentru protecţia dreptului de proprietate al tuturor părţilor implicate în proces prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar în cazul admiterii contestaţiei şi desfiinţării titlului executoriu sau a însăşi executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 404^1 şi art. 404^2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dragoş Sava Nedelcu în Dosarul nr. 33.633/299/2009, de Karoly Feher în Dosarul nr. 33.638/299/2009, de Lucian Florin Andrei şi Doina Cornelia Andrei în Dosarul nr. 33.730/299/2009, de Liviu Baciu în Dosarul nr. 33.593/299/2009, de Ioan Sala în Dosarul nr. 33737/299/2009 şi de Corneluşa Gorea în Dosarul nr. 33.748/299/2009, dosare ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 3 mai 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Daniela Ramona Mariţiu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește