DECIZIE nr. 553 din 7 iunie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 56 din Codul comercial



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorTudorel Toader – judecătorAntonia Constantin – procurorDoina Suliman – magistrat-asistent şefPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi 56 din Codul comercial, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agroindustrială Ceres" – S.A. din comuna Ariceştii Rahtivani, satul Buda, judeţul Prahova, în Dosarul nr. 6.845/42/2006 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială de contencios administrativ – fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 31 ianuarie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 6845/42/2006, Curtea de Apel Ploieşti-Secţia comercială şi de contencios administrativ – fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi 56 din Codul comercial, excepţie ridicată de către Societatea Comercială Agroindustrială "Ceres" – S.A. din comuna Ariceştii Rahtivani, satul Buda, judeţul Prahova.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, prin faptul că prevăd aplicarea normelor comerciale unor categorii de persoane ce intră în relaţii comerciale cu un comerciant, contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi ale art. 44, deoarece se creează categorii de titulari ai dreptului de proprietate cărora li se aplică reglementări, diferenţiat în funcţie de starea lor civilă.Curtea de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ – fiscal arată că, prin incidenţa dispoziţiilor de lege criticate, nu se poate considera că se creează o inechitate pentru vreuna din părţile din proces. În continuare, apreciază că nu se poate susţine "că jurisdicţia comercială este defavorabilă faţă de cea civilă, deoarece se asigură dublul grad de jurisdicţie, iar în comercial preponderent este principiul libertăţii depline a probatoriilor, în timp ce în civil acestea sunt limitate de dispoziţiile Codului civil".Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi 56 din Codul comercial este neîntemeiată. În motivarea punctului de vedere se referă la Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2003, Decizia nr. 156 din 15 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 26 iunie 2001, Decizia nr. 47 din 3 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 24 noiembrie 1995, prin care Curtea Constituţională a statuat principiul conform căruia „egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu înseamnă uniformitate, violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite” şi a constatat, în consecinţă, că nu există nicio încălcare a art. 16 din Constituţie. De asemenea, se apreciază că şi critica de neconstituţionalitate referitoare la dreptul de proprietate este neîntemeiată. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat.Avocatul Poporului, faţă de prevederile art. 16 din Constituţie, apreciază că normele criticate, referitoare la condiţiile în care se aplică legislaţia comercială şi necomercianţilor, sunt aplicabile tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De asemenea, apreciază ca dispoziţiile prevăzute de art. 44 din Constituţie nu sunt incidente în cauza de faţă.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitatea îl constituie dispoziţiile art. 4 şi 56 din Codul comercial, cu următorul cuprins:– Art. 4: "Se socotesc, afară de acestea, ca fapte de comerţ celelalte contracte şi obligaţiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul.";– Art. 56: "Dacă un act este comercial numai pentru una din părţi, toţi contractanţii sunt supuşi, încât priveşte acest act, legii comerciale, afară de dispoziţiile privitoare la persoana chiar a comercianţilor şi de cazurile în care legea ar dispune altfel."În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi şi ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private indiferent de titular.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 4 din Codul comercial instituie o prezumţie privind caracterul comercial al tuturor obligaţiilor persoanelor care au calitatea de comerciant, dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul. Această prezumţie legală poate fi răsturnată în condiţiile textului de lege criticat, prin dovedirea caracterului civil al obligaţiei sau a caracterului necomercial al obligaţiei, care poate rezultă din chiar actul săvârşit de comerciant.De asemenea, Curtea reţine că art. 56 din Codul comercial prevede faptul că, dacă actul încheiat este faptă de comerţ numai pentru una din părţile actului juridic, iar pentru cealaltă parte este act juridic civil, acesta va fi supus legilor comerciale, fără ca prin aceasta persoana pentru care actul nu este faptă de comerţ să devină comerciant.În legătură cu invocarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii, Curtea constată că textele de lege criticate nu aduc atingere acestui principiu constituţional, întrucât se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.Pentru aceleaşi argumente, Curtea nu poate reţine nici încălcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii private indiferent de titular.Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi 56 din Codul comercial, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Agroindustrială Ceres" – S.A. din comuna Ariceştii Rahtivani, satul Buda, judeţul Prahova în Dosarul nr. 6.845/42/2006 al Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ – fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 iunie 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent şef,Doina Suliman––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește