DECIZIE nr. 553 din 15 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice



Acsinte Gaspar – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorMarinela Mincă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Octavian Mădăraş în Dosarul nr. 857/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde reprezentantul Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie, dl Marian Nedelescu, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă Curţii că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi judecarea cauzei în lipsă.Având cuvântul, partea prezentă solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, arătând că, în cauză, nu se arată în ce constă contrarietatea dintre actul normativ criticat şi normele constituţionale, respectiv din actele internaţionale invocate.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 8 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 857/90/2007, Curtea de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie invocată de Octavian Mădăraş.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat "nu are reglementări privind constatarea încălcării legii de către conducătorul auto care a săvârşit un accident soldat cu vătămări corporale/deces; contravenţia este constatată şi sancţionată de poliţia rutieră, iar accidentul mai grav (cu victime) rămâne neconstatat sub aspectul încălcării codului rutier, deşi fapta este mai gravă. Poliţia rutieră întocmeşte doar actul de constatare, unde nu se indică ce încălcare a codului rutier a fost săvârşită şi de către cine anume, fapt ce va conferi autorului accidentului o anumită favorizare. Acesta poate fi trimis sau nu în judecată penală, şi ulterior acesta poate fi condamnat sau achitat", ceea ce încalcă dreptul cetăţeanului din România, victimă a unui accident de circulaţie, de a avea acces liber la justiţie, dreptul la informaţie, dreptul la apărare, dreptul de proprietate. Se mai arată că "victima unui accident de circulaţie nu capătă un document ce constată culpa şoferului ce a săvârşit accidentul, este obligată să aştepte trimiterea în judecată (care se va face sau nu se va face) care are loc sau nu are loc", aspecte care, în opinia autorului excepţiei, încalcă normele constituţionale cuprinse în art. 15, 16, 21, 22, 23, 24 şi 57. În sfârşit, se mai arată că "spiritul Uniunii Europene, al legislaţiei internaţionale în circulaţia rutieră nu este respectat de legea română", precum şi faptul că actuala reglementare "nu oferă cadrul legal şi garanţia că se aplică legea în cazul accidentelor rutiere", dosarul în care s-a ridicat excepţia exemplificând "harababura existentă".Curtea de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 „nu contravine niciunuia dintre textele constituţionale indicate de recurent.”În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se menţionează că textele constituţionale la care se face referire nu sunt incidente în cauză, reclamantul fiind de altfel în imposibilitate de a arăta vreun text din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care să contravină articolelor din Legea fundamentală indicate în prezenta excepţie de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că normele criticate sunt constituţionale, acestea reprezentând "expresia principiului constituţional al exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor constituţionale". Mai arată că "autorul excepţiei se limitează la a menţiona textele constituţionale care în opinia sa sunt încălcate prin reglementarea legală supusă controlului, fără a preciza în ce constă încălcarea şi fără a evidenţia pretinsa relaţie de contrarietate care ar fi de natură să confere caracter neconstituţional textului de lege criticat".Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare.În susţinerea excepţiei se invocă dispoziţiile art. 11 şi 20 din Constituţie privind dreptul internaţional şi dreptul intern, respectiv cu privire la tratatele internaţionale privind drepturile omului, cu raportare la art. 8 alin. (5) şi art. 13 alin. (1) din Convenţia de la Viena din 8 noiembrie 1968 asupra circulaţiei rutiere, ratificată prin Decretul nr. 318 din 14 octombrie 1980 pentru ratificarea unor înţelegeri internaţionale în domeniul circulaţiei rutiere, publicat în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980, având următorul cuprins:– art. 8 alin. (5): "Fiecare conducător trebuie să aibă permanent controlul vehiculului său ori să poată însoţi animalele sale.";– art. 13 alin. (1): "(1) Orice conducător de vehicul trebuie să rămână, în toate împrejurările, stăpân pe vehiculul său, în aşa fel încât să poată face faţă cerinţelor prudenţei şi să fie continuu în măsură să efectueze toate manevrele ce îi revin. El trebuie ca, potrivind viteza vehiculului, să ţină tot timpul seama de împrejurări, în special de dispunerea locurilor, de starea drumului, de starea şi încărcătura vehiculului său, de condiţiile atmosferice şi de intensitatea circulaţiei, aşa încât să poată opri vehiculul în limitele câmpului său vizual din faţă, precum şi înaintea oricărui obstacol previzibil. El trebuie să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească ori de câte ori împrejurările o cer, în special atunci când vizibilitatea nu este bună."Se invocă, totodată, prevederile constituţionale ale art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiţie, art. 22 – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 31 – Dreptul la informaţie, art. 44 – Dreptul de proprietate privată şi art. 57 – Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, deşi autorul excepţiei face referire în motivarea acesteia la o serie de norme constituţionale şi din acte internaţionale pretins a fi încălcate prin actul normativ criticat, nu motivează în mod concret în ce constă această încălcare. Criticile formulate au caracter general şi vizează caracterul omisiv şi imperfect al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, autorul excepţiei exprimându-şi opinia în sensul că actuala reglementare în materia circulaţiei pe drumurile publice nu respectă „spiritul Uniunii Europene”, precum şi dorinţa ca aceasta să conţină alte norme.Asemenea susţineri, prin care se solicită în realitate modificarea actului normativ criticat în sensul dorit de autorul excepţiei, nu intră în competenţa Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Octavian Mădăraş în Dosarul nr. 857/90/2007 al Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2008.PREŞEDINTE,ACSINTE GASPARMagistrat-asistent,Marieta Safta–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește