DECIZIE nr. 550 din 16 decembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 164, art. 168-170, art. 183 alin. (1) lit. a) şi art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Predescu – judecătorDana Titian – procurorValentina Bărbăţeanu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 162-165, art. 178 alin. (1) lit. a) şi art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Kronmat” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.553/COM/2004 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent aduce la cunoştinţă Curţii faptul că la data de 15 decembrie 2004 autorul excepţiei a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, în scopul angajării unui apărător.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune admiterii acesteia. Deliberând, Curtea respinge cererea ca neîntemeiată, fiind insuficient motivată.Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, ca urmare a faptului că la data la care excepţia a fost ridicată prevederile acestui articol erau abrogate prin art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. În continuare precizează că celelalte texte de lege criticate au căpătat, în urma republicării ordonanţei în discuţie, o nouă numerotare. În legătură cu acestea apreciază că este neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, nefiind încălcat principiul liberului acces la justiţie, întrucât soluţionarea contestaţiei la executare are loc în faţa instanţei de judecată, conform dispoziţiilor din Codul de procedură civilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 iunie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 1.553/COM/2004, Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 162-165, art. 178 alin. (1) lit. a) şi art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Kronmat" – S.R.L. din Braşov într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare şi a cererii de suspendare a executării, formulate împotriva unui titlu executoriu şi a unei somaţii de plată emise de Direcţia Controlului Fiscal Braşov.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia pretinde că textele de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor art. 21 şi ale art. 126 din Constituţie. Astfel, în cadrul procedurii contestaţiei la executarea silită nu se prevede posibilitatea contestatorului de a adresa instanţelor de judecată cerere de suspendare a executării hotărârii pronunţate în cadrul procedurii fiscale, ceea ce, în optica autorului, "îngrădeşte absolut accesul la justiţie". De asemenea, pretinde că accesul său la justiţie "este golit de conţinut", întrucât este obligat să atace o decizie emisă de organul de control fiscal, pe care acesta "o poate suspenda prin proprie voinţă". Susţine că "prin dispoziţiile art. 178 din Codul de procedură fiscală s-a creat posibilitatea ca, în mod abuziv, să se obstrucţioneze accesul la justiţie prin suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiilor pe baza unor sesizări făcute organelor penale de către organe care fac parte din aceeaşi instituţie din care fac parte şi organele competente să soluţioneze contestaţia şi care dispun suspendarea acesteia". În continuare, afirmă că "prevederile art. 178 din Codul de procedură fiscală încalcă liberul acces la justiţie şi necesitatea soluţionării cererilor într-un termen rezonabil prin posibilitatea pe care o conferă unor organe administrative, care nu se confundă cu instanţele judecătoreşti vizate de art. 126 din Constituţie, să suspende soluţionarea contestaţiilor".Tribunalul Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate necontravenind dispoziţiilor art. 21 şi 126 din Constituţie. În acest sens, arată că întreaga procedură de soluţionare a contestaţiei la executarea silită, reglementată de art. 162-165 din Codul de procedură fiscală, se desfăşoară în faţa instanţelor de judecată. De asemenea, precizează că, deşi Codul de procedură fiscală nu prevede posibilitatea organului administrativ care soluţionează contestaţia formulată împotriva actului fiscal "de a dispune suspendarea executării numai în condiţiile art. 179 alin. (2), nici un text de lege nu îngrădeşte posibilitatea de a solicita instanţei, în temeiul art. 403 şi 581 din Codul de procedură civilă, să dispună suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei împotriva actelor administrative fiscale, reglementată de art. 169-179 din Codul de procedură fiscală".Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instituţiei Avocatul Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul precizează că art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogat prin art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004, de aprobare a ordonanţei. Ulterior sesizării instanţei, Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 a fost republicată, dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel, art. 162, 163 şi 165, criticate de autorul excepţiei, se regăsesc la art. 168-170 din forma republicată, iar art. 178 alin. (1) lit. a) şi art. 179, la art. 183 şi, respectiv, art. 184 din forma republicată. Din această perspectivă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art. 164 este inadmisibilă, ca urmare a abrogării exprese a acestuia. În ceea ce priveşte celelalte texte de lege criticate, consideră că acestea nu încalcă în nici un fel dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei, prin procedurile reglementate de Codul de procedură fiscală nefiind obstrucţionat accesul liber la justiţie. Afirmă, în acest sens, că „întreaga procedură stabilită la art. 168, art. 169 şi art. 170 din Codul de procedură fiscală se desfăşoară în faţa instanţelor de judecată”. De asemenea, arată că procedura de soluţionare a contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, prevăzută la art. 174-187 din Codul de procedură fiscală, republicat, nu îngrădeşte posibilitatea de a solicita instanţei, în condiţiile legii, să dispună suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei împotriva actelor administrative fiscale.Avocatul Poporului face, în legătură cu modificările legislative intervenite asupra textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate, aceleaşi precizări ca şi cele formulate de Guvern în punctul său de vedere. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 168, 169, 170, a art. 183 alin. (1) lit. a) şi a art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 faţă de prevederile art. 21 din Constituţie, consideră că nu poate fi primită, întrucât nu contravin în nici un mod dreptului persoanelor interesate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime. Mai arată că judecarea contestaţiei la executarea silită se face potrivit art. 168, în procedură de urgenţă, fiind asigurate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, un proces echitabil. De asemenea, consideră că nici critica de neconstituţionalitate a art. 168 şi 170 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, prin raportare la dispoziţiile art. 126 din Constituţie, nu este întemeiată, deoarece nu este exclus controlul judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice, realizat potrivit procedurilor de judecată stabilite prin lege. Apreciază, în continuare, că dispoziţiile art. 126 din Constituţie nu au incidenţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 183 alin. (1) lit. a) şi art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în faţa instanţei de fond, îl constituie dispoziţiile art. 162, 163, 164, 165, ale art. 178 alin. (1) lit. a) şi ale art. 179 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 174/2004. Ulterior sesizării Curţii, Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 24 iunie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare. Astfel, art. 162 a devenit art. 168, art. 163 a devenit art. 169, art. 165 a devenit art. 170, art. 178 alin. (1) lit. a) a devenit art. 183 alin. (1) lit. a), iar art. 179 a devenit art. 184. Conţinutul normativ al textelor de lege criticate este neschimbat în forma republicată faţă de cel din forma iniţială. Acesta este următorul:– Art. 168: "(1) Persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii.(2) Contestaţia poate fi făcută şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de alt organ jurisdicţional şi dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. … (3) Contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedură de urgenţă."; … – Art. 169: (1) Contestaţia se poate face în termen de 15 zile, sub sancţiunea decăderii, de la data când:a) contestatorul a luat cunoştinţă de executarea ori de actul de executare pe care le contestă, din comunicarea somaţiei sau din altă înştiinţare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod; … b) contestatorul a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare; … c) cel interesat a luat cunoştinţă, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestă. … (2) Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării. … (3) Neintroducerea contestaţiei în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedică pe cel de-al treilea să îşi realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun."; … – Art. 170: (1) La judecarea contestaţiei instanţa va cita şi organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire, îşi are sediul sau domiciliul terţul poprit.(2) La cererea părţii interesate instanţa poate decide, în cadrul contestaţiei la executare, asupra împărţirii bunurilor pe care debitorul le deţine în proprietate comună cu alte persoane. … (3) Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării înseşi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată. … (4) În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării înseşi şi al anulării titlului executoriu, instanţa poate dispune prin aceeaşi hotărâre să i se restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din reţinerile prin poprire. … (5) În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei."; … – Art. 183 alin. (1) lit. a): "(1) Organul de soluţionare competent poate suspenda, prin decizie motivată, soluţionarea cauzei atunci când:a) organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existenţa indiciilor săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedură administrativă;"; … – Art. 184: "(1) Introducerea contestaţiei pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.(2) Organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat până la soluţionarea contestaţiei, la cererea temeinic justificată a contestatorului. … (3) Dacă se suspendă executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda şi executarea deciziei de impunere ulterioare. … (4) Organele de soluţionare pot dispune instituirea măsurilor asigurătorii de către organul fiscal competent în condiţiile prezentului cod." … De asemenea, în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, instanţa de judecată a reţinut ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, cu toate că la data invocării excepţiei acesta era abrogat expres prin dispoziţiile art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004.În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate textele de lege criticate contravin art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi art. 126 din Constituţie, referitor la instanţele judecătoreşti.Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă următoarele:Deşi la data invocării excepţiei de neconstituţionalitate art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 era abrogat expres, prin art. I pct. 115 din Legea nr. 174/2004 instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională şi cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor acestui articol. Conţinutul său nefiind preluat în actul normativ abrogator, excepţia urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (…) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare […]”.În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate ale celorlalte texte de lege ce formează obiectul excepţiei nu se poate reţine temeinicia acestora. Susţinerea autorului, conform căreia în cadrul procedurii contestaţiei la executarea silită nu se prevede posibilitatea contestatorului de a adresa instanţelor de judecată cerere de suspendare a executării hotărârii pronunţate în cadrul procedurii fiscale, trebuie analizată prin prisma ansamblului legislaţiei ce reglementează soluţionarea contestaţiei la executarea silită. Astfel, contestatorul are posibilitatea de a introduce o asemenea cerere, în temeiul art. 403 şi 581 din Codul de procedură civilă, precum şi al art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. Din această perspectivă, dreptul său de liber acces la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, poate fi pe deplin valorificat, neputându-se reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate. Mai mult decât atât, art. 187 din Codul de procedură fiscală conferă contestatorului dreptul de a ataca la instanţa de contencios administrativ decizia de suspendare a procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă, emisă de organul competent.Nu este justificată nici critica de neconstituţionalitate întemeiată pe prevederile art. 126 din Constituţie. Privitor la acest aspect, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 409 din 12 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.063 din 16 noiembrie 2004, următoarele: „Asemenea proceduri, în care soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor introduse de persoanele interesate este atribuită însuşi organului care a emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activităţii de jurisdicţie – caracterizată prin soluţionarea de către un organ independent şi imparţial a litigiilor privind existenţa, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective -, ele fiind specifice funcţiei administrative.Actele de soluţionare de către organele administrative a contestaţiilor, respectiv a reclamaţiilor formulate potrivit dispoziţiilor din Codul de procedură fiscală, nu sunt, aşadar, acte de jurisdicţie, ci acte administrative supuse cenzurii instanţei de judecată."Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:I. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 164 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Kronmat” – S.R.L. din Braşov în Dosarul nr. 1.553/COM/2004 al Tribunalului Braşov – Secţia comercială şi de contencios administrativ.II. Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 168-170, art. 183 alin. (1) lit. a) şi ale art. 184 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Valentina Bărbăţeanu_________________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește