DECIZIE nr. 55 din 16 ianuarie 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000, excepţie ridicată de Vasilica Băcanu în Dosarul nr. 4.240/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, asistat de avocat Sorin Ionescu, cu împuternicire avocaţială la dosar, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Având cuvântul, avocatul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, întrucât prevederile legale criticate contravin principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi restrâng dreptul la moştenire.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, pe de o parte, aceasta vizează aspecte ce ţin de aplicarea legii, iar pe de altă parte, prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 4.240/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 3 din Legea nr. 189/2000. Excepţia a fost ridicată de Vasilica Băcanu într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ împotriva hotărârii Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti de respingere a cererii de stabilire a calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin textele legale criticate se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin limitarea persoanelor care pot beneficia de drepturile recunoscute de Legea nr. 189/2000 la soţul supravieţuitor.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că dispoziţiile legale criticate nu contravin Constituţiei, întrucât nu limitează categoria persoanelor care pot beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000, ci sunt aplicabile tuturor persoanelor care pot proba că au suferit persecuţii din motive etnice.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor celor aflaţi în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 1 şi 3 din Legea nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000.Curtea observă că, în realitate, Legea nr. 189/2000 are articol unic, iar pct. 2 şi 3 ale acestui articol modifică art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, ordonanţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999.Aşadar, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000.Dispoziţiile art. 1 din ordonanţă au fost modificate prin Legea nr. 586/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002, şi prin Legea nr. 323/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 13 iulie 2004.Dispoziţiile art. 3 din ordonanţă au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 242/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 30 noiembrie 2000.Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut:– Art. 1: "Beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează:a) a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate; … b) a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare; … c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate; … d) a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată; … e) a fost supravieţuitoare a trenului morţii; … f) este soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; … g) a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea."; … – Art. 3: "Soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, în condiţiile prezentei ordonanţe, de o indemnizaţie lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă începând cu luna noiembrie 2000, în cuantum de 300.000 lei lunar."Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că din formularea acesteia reiese că autorul excepţiei este nemulţumit de o omisiune de reglementare, solicitând Curţii Constituţionale completarea dispoziţiilor legale criticate.Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a le putea modifica sau completa.Ca atare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000, excepţie ridicată de Vasilica Băcanu în Dosarul nr. 4.240/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește