DECIZIE nr. 55 din 14 ianuarie 2009

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 24/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 27 ianuarie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
 Nu exista acte care fac referire la acest act

asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006



În temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la data de 24 octombrie 2008, Preşedintele României a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006.Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 11.474 din 24 octombrie 2008 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.099A/2008.În motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile art. II din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, potrivit cărora, „În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Fundaţia Naţională pentru Tineret, înfiinţată la data de 27 ianuarie 2007 prin actul constitutiv autentificat sub nr. 183 din 29 ianuarie 2007 la Biroul Notarial CONFIDES, se va reorganiza potrivit prevederilor prezentei legi, schimbându-şi denumirea în Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret”, sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat. Apreciază că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a ţării, nu poate interveni în atribuţiile autorităţii judecătoreşti, încălcând prin aceasta dispoziţiile constituţionale ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiţiei şi ale art. 40 alin. (1) relative la dreptul de asociere. În acest sens, invocă Decizia nr. 333/2002, prin care Curtea Constituţională, făcând referire la dreptul de asociere, a statuat că, „fiind un drept fundamental al cetăţenilor, de el nu pot beneficia agenţii economici sau, ca în cauză, agenţii imobiliari sau agenţiile imobiliare. Asocierea agenţilor economici în asociaţii sau uniuni la nivel regional sau naţional este posibilă însă pe baze contractuale”.Totodată, se susţine că prevederile art. 14 alin. (2) din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, potrivit cărora „Patrimoniul Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret este constituit din imobilele – construcţii şi terenuri – care au fost în posesia structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist […]”, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitoare la garantarea proprietăţii private, deoarece Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret devine proprietar asupra unor imobile care nu s-au aflat în proprietatea Uniunii Tineretului Comunist, ci doar în posesia acesteia.În fine, se invocă şi Decizia nr. 600/2005, în care Curtea Constituţională a reţinut faptul că un act normativ nu poate avea ca obiect de reglementare un interes personal, ci un interes general, statuând în acest sens că, „în ipoteza în care, însă, reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional”.În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este întemeiată sub aspectul criticii aduse prevederilor art. II din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 şi neîntemeiată sub aspectul criticii aduse prevederilor art. 14 alin. (2) din aceeaşi lege, pentru următoarele considerente:Fundaţia Naţională pentru Tineret, a cărei reorganizare urmează a se realiza, potrivit prevederilor art. II din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, şi este supusă regimului juridic reglementat de acest act normativ. În acest sens, arată că, potrivit acestui din urmă act normativ, dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei se realizează prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, iar reorganizarea, prin fuziune şi divizare, cât şi dizolvarea asociaţiei sunt modalităţi de încetare a existenţei asociaţiei, aflate în competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor. În aceste condiţii, arată că reorganizarea asociaţiei în temeiul Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 nu constituie o reorganizare în sensul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, fiind contrară acestor din urmă reglementări speciale privind regimul persoanelor juridice de drept privat, precum şi reglementărilor generale privind regimul persoanelor juridice, prevăzute de Decretul nr. 31/1954. Având în vedere toate acestea, consideră că prevederile criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare atât dispoziţiilor art. 1 alin. (4) referitoare la separaţia puterilor în stat, cât şi dispoziţiilor alin. (5) al aceluiaşi articol privind principiul legalităţii. În acest sens, face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 333/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 17 februarie 2003, în care s-a reţinut că „Guvernul nu poate printr-o ordonanţă să modifice sau să desfiinţeze o hotărâre judecătorească de constituire a unei asociaţii, indiferent de natura ei, fără ca prin aceasta să încalce principiul separaţiei puterilor în stat. […] agenţii imobiliari, persoane fizice sau societăţi comerciale, constituiţi în Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, sunt obligaţi să alcătuiască o uniune unică, cu caracter de monopol, prin reorganizarea Asociaţiei, şi să-şi desfăşoare activitatea potrivit acestor dispoziţii, deşi astfel de uniuni pot fi constituite în exclusivitate pe baze contractuale şi nu prin acte de putere”.Totodată, consideră că prevederile art. II din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, care obligă reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret, constituite pe baza acordului asociaţilor lor, să facă parte din Fundaţia Naţională pentru Tineret, care îşi schimbă denumirea în Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret, constituită la rândul ei în baza acordului propriilor asociaţi, este neconstituţională, fiind contrară principiului libertăţii de asociere a membrilor acestor persoane juridice de drept privat, de vreme ce se impune prin lege apartenenţa la o altă persoană juridică de drept privat.În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, arată că acestea reiau, pe fond, conţinutul prevederilor în vigoare ale articolului menţionat şi precizează că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate prin Decizia nr. 272/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 25 aprilie 2008, Curtea Constituţională constatând că acestea sunt constituţionale. Apreciază că problema stabilirii titularului dreptului de proprietate asupra imobilelor, a valabilităţii titlurilor cu care aceste imobile – construcţii şi terenuri – au intrat în patrimoniul Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret reprezintă o chestiune de fapt care este de competenţa instanţei de judecată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.Fundaţia Naţională pentru Tineret a depus la dosar un memoriu, înregistrat la Curtea Constituţională sub nr. 12.737 din 24 noiembrie 2008, prin care solicită să se respingă sesizarea, deoarece legea criticată este constituţională.CURTEA,examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi celor ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate.Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut:"Art. I. – Legea tinerilor nr. 350/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 27 iulie 2006, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:1. La Capitolul III, titlul Secţiunii a 2-a va avea următorul cuprins:«Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret».2. Articolul 14 va avea următorul cuprins:«Art. 14. – (1) Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti.(2) Patrimoniul Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret este constituit din imobilele – construcţii şi terenuri – care au fost în posesia structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, respectiv fondurile băneşti şi alte active care au aparţinut acestora la data de 22 decembrie 1989, precum şi din imobilele, fondurile materiale şi financiare dobândite în timpul funcţionării sale.(3) Sediul Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret se află în municipiul Bucureşti.(4) Modul de organizare şi funcţionare, precum şi alte prevederi privind Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret se stabilesc prin regulamentul intern de organizare şi funcţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.»Art. II. – În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Fundaţia Naţională pentru Tineret, înfiinţată la data de 27 ianuarie 2007 prin actul constitutiv autentificat sub nr. 183 din 29 ianuarie 2007 la Biroul notarial CONFIDES, se va reorganiza potrivit prevederilor prezentei legi, schimbându-şi denumirea în Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată."Critica de neconstituţionalitate constă, în esenţă, în susţinerea că redactarea textelor de lege criticate este neconformă cu următoarele dispoziţii constituţionale:– Art. 1 alin. (4) din Constituţie, conform căruia "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.";– Art. 40 alin. (1) din Constituţie, care prevede că "Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.";– Art. 44 din Constituţie, potrivit căruia "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.";– Art. 124 alin. (1) din Constituţie, care prevede că "Justiţia se înfăptuieşte în numele legii".Examinând sesizarea, Curtea constată că dispoziţiile art. II din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 sunt contrare prevederilor art. 40 alin. (1) din Constituţie referitoare la dreptul de asociere.Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea tinerilor nr. 350/2006, Fundaţia Naţională pentru Tineret este persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică şi fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanţii fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, care îşi exprimă adeziunea la scopul acesteia. Or, Curtea constată că acest organism, Fundaţia Naţională pentru Tineret, prin schimbarea denumirii în Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret, ce are ca scop domeniul tinerilor, respectiv stimularea participării la viaţa comunităţii şi realizarea protecţiei sociale a acestora, nu are reprezentativitate la nivel naţional, deoarece şi-au exprimat adeziunea la realizarea scopului său doar o parte dintre fundaţiile judeţene pentru tineret.De altfel, obligarea fundaţiilor judeţene pentru tineret care şi-au exprimat anterior adeziunea să facă parte din Fundaţia Naţională pentru Tineret este contrară principiului libertăţii de asociere a membrilor acesteia, de vreme ce se impune, prin lege, apartenenţa la o altă persoană juridică de drept privat, Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret.În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Legea pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 contravin prevederilor art. 44 din Constituţie, Curtea reţine că şi aceasta este întemeiată, întrucât se transferă în patrimoniul Consiliului Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret imobile care s-au aflat în posesia Uniunii Tineretului Comunist, imobile care, anterior anului 1990, au fost folosite pentru „instruirea practică a tineretului pentru apărarea patriei”.În fine, Curtea reţine că modificările propuse prin legea criticată sunt imprecise şi inadecvate, întrucât sunt utilizate expresii a căror sferă de cuprindere nu poate fi determinată. De aceea, Curtea constată că, în condiţiile în care, prin legea criticată, sunt reglementate măsuri insuficient elaborate, cu efect evident neconstituţional, este necesară înlăturarea acestora.Potrivit argumentelor expuse, Curtea consideră că prevederile Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 sunt neconstituţionale.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006 sunt neconstituţionale.Definitivă şi general obligatorie.Decizia se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Dezbaterea a avut loc la data de 14 ianuarie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecători.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent-şef,Doina Suliman–––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x