DECIZIE nr. 55 din 13 aprilie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.796/1998 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.La apelul nominal răspunde Ilie Mircea Rai, lipsind Regia Generală de Apa Bucureşti, cu care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, se da cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, Ilie Mircea Rai, care solicită admiterea acesteia, deoarece: taxele de timbru aplicate activităţilor privind creaţia intelectuală reprezintă o grava încălcare "a procesului muncii"; taxa judiciară este "anacronica faţă de societatea contemporana", "descurajeaza activitatea creativa" şi are scopul de "a submina economia naţionala", fiind "o diversiune a spionajului străin".Prin notele scrise pe care le depune în şedinţa publică, susţinute şi oral, Ilie Mircea Rai invoca şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997, pe care le apreciază ca fiind contrare dispoziţiilor art. 5 din aceeaşi lege, astfel încât cele doua texte din legea criticata încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementează munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 50 privind fidelitatea faţă de ţara, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi legilor, ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) referitoare la obligaţiile statului privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi stimularea cercetării ştiinţifice naţionale.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei ca nefondata, deoarece, asa cum însăşi Curtea Constituţională a statuat prin numeroase decizii anterioare, accesul la justiţie nu este gratuit.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 14 octombrie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 1.796/1998, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Mircea Rai, cu motivarea ca aceste prevederi legale „descurajeaza activitatea creativa, sunt anacronice faţă de societatea contemporana şi au scopul de a submina economia naţionala”. Autorul excepţiei nu indica nici un text constituţional care este încălcat prin prevederile art. 5 din Legea nr. 146/1997.Prin notele scrise, depuse la dosar în şedinţa publică din 13 aprilie 1999, se invoca şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu motivarea ca art. 5 şi art. 15 lit. a) din această lege conţin dispoziţii contrare şi, prin urmare, ele se anulează reciproc. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 146/1997, se considera ca acestea încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, ale art. 30 referitor la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementează munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 50 privind fidelitatea faţă de ţara, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) referitoare la obligaţiile statului privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi stimularea cercetării ştiinţifice naţionale.Exprimandu-şi opinia, Curtea Suprema de Justiţie – Secţia civilă apreciază ca excepţia invocată este neîntemeiată.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia, "fiind de ordin pur formal", este neîntemeiată.În punctul de vedere comunicat de Guvern se arata ca excepţia este nemotivată, nesesizand aspecte de neconstituţionalitate.Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, depuse de autorul excepţiei, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 şi următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie cu care a fost sesizată prin Încheierea din 14 octombrie 1998 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997, deoarece aceasta a fost ridicată direct în faţa Curţii, iar nu a instanţei judecătoreşti care a fost investită cu soluţionarea cauzei.Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi ordonanţelor”. Rezultă, pe cale de interpretare, ca instanţa de contencios constituţional nu hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa. Soluţia contrară nu poate fi primită şi pentru aceea ca astfel s-ar încalcă prevederile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform cărora părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate, depunând dovezile şi probele pe care le considera necesare şi exercitandu-şi astfel drepturile procesuale ce le aparţin. Mai mult, însăşi instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată şi sa sesizeze, prin încheiere motivată, Curtea Constituţională. De asemenea, Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiei de neconstituţionalitate nu numai pe baza sesizării prin încheierea instanţei de judecată, dar şi în limitele acestei sesizări. Orice demers al Curţii Constituţionale, dincolo de limitele sesizării, ar avea drept consecinţa ignorarea prevederilor constituţionale şi ale legii sale organice privind imposibilitatea sesizării ei din oficiu.În acest sens sunt şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 97 din 24 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 17 ianuarie 1996, precum şi nr. 150 din 3 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 21 august 1997.În consecinţa, prin prezenta decizie Curtea Constituţională urmează a se pronunţa numai cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997, care prevede: „Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator se taxeaza după cum urmează:a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum şi pentru luarea de măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora … 100.000 lei." Autorul excepţiei de neconstituţionalitate considera ca aceste prevederi legale contravin art. 21 alin. (1) din Constituţie privind accesul liber la justiţie. … Examinând aceasta sustinere, Curtea constata ca textul constituţional potrivit căruia "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime" nu prevede gratuitatea justiţiei. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. Potrivit legii, contribuţia justiţiabilului, prin avansarea unei părţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenţii.Cu privire la susţinerile conform cărora taxele de timbru percepute în temeiul textului criticat "descurajeaza activitatea creativa" şi "submineaza economia naţionala", incalcand astfel prevederile art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) din Constituţie, se constată că statul, în temeiul acestor dispoziţii constituţionale, are obligaţia de a proteja interesele naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară, precum şi de a stimula cercetarea ştiinţifică naţionala, asa cum de altfel afirma şi autorul excepţiei. Dar îndeplinirea acestor obligaţii nu implica scutirea de la plata taxelor de timbru pentru valorificarea în justiţie a dreptului de autor sau de inventator.În legătură cu celelalte sustineri invocate de autorul excepţiei, privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 30, referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38, care reglementează munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 50, privind fidelitatea faţă de ţara, ale art. 51, privind respectarea Constituţiei şi a legilor, Curtea constata ca acestea nu pot fi primite, întrucât sunt, în mod evident, irelevante şi de aceea nesemnificative pentru soluţionarea excepţiei formulate în cauza.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.796/1998 al Curţii Supreme de Justiţie – Secţia civilă.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 1999.PREŞEDINTELE CURŢIICONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește