DECIZIE nr. 548 din 29 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 şi ale art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Limbău şi Teodora Limbău în Dosarul nr. 10.633/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal sunt prezenţi autorii excepţiei, fiind asistaţi de avocata Mirela Dojană, cu împuternicire avocaţială depusă în dosar. Sunt prezente părţile Maria Panţâru, prin mandatar Mihai Stănescu, şi Elena Codreanu, prin avocata Daniela Buzoianu, precum şi Prefectura Judeţului Ilfov, prin consilier juridic Eugen Stan, toţi cu delegaţii de reprezentare depuse la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 228D/2010 şi nr. 470D/2010.La apelul nominal se prezintă Rodica Agnes Ignat, autor al excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 228D/2010, şi avocata Monica Scarlat pentru Societatea Comercială "Rivtrans" – S.R.L. Tulcea în Dosarul nr. 470D/2010. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere obiectul parţial identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 228D/2010 şi nr. 470D/2010, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 228D/2010 şi nr. 470D/2010 la Dosarul nr. 4D/2010, care este primul înregistratCauza se află în stare de judecată.Apărătorul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. 4D/2010 solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile art. 322 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin principiului liberului acces la justiţie, deoarece, potrivit acestui text, se poate cere revizuirea unei hotărâri date în recurs numai atunci când evocă fondul. Datorită acestei circumstanţieri prevăzute de lege se realizează o inegalitate între părţile aflate în litigiu, întrucât recurentul niciodată nu va putea beneficia de calea de atac a revizuirii, pentru că, pe de o parte, nu justifică un interes, iar, pe de altă parte, nu îi este permis de lege. Depune note scrise.Avocatul părţilor Maria Panţâru şi Elena Codreanu solicită respingerea excepţiei, arătând că autorii acesteia nu justifică niciun interes în invocarea acesteia, întrucât cererea de revizuire în litigiul aflat pe rolul instanţei de judecată este inadmisibilă.Reprezentantul Prefecturii Ilfov lasă la aprecierea Curţii Constituţionale soluţia ce o va pronunţa.Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 228D/2010 solicită admiterea acesteia. Depune în susţinere note scrise.Reprezentantul autorului excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. 470D/2010 solicită admiterea acesteia, pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în faţa instanţei de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:Prin încheierile din 16 decembrie 2009 şi din 20 ianuarie 2010, pronunţate în dosarele nr. 10.633/2/2009 şi nr. 8.655/2/2009, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Limbău şi Teodora Limbău şi de Rodica Agnes Ignat.Prin Încheierea din 14 decembrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 895/36/2009, Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Rivtrans" – S.R.L. Tulcea.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 321 alin. 1 din Codul de procedură civilă contravin dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, deoarece limitează posibilitatea atacării unei hotărâri date de instanţa de recurs la situaţia în care se evocă fondul. Pe de altă parte, se susţine că prevederile art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă contravin dispoziţiilor art. 16, art. 20, art. 21 şi art. 53 din Legea fundamentală, precum şi art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât nu recunosc şi persoanei juridice aflate în lichidare dreptul de a formula cerere de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal consideră excepţia neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei, aşa cum rezultă din încheierile de sesizare ale instanţelor de judecată, îl reprezintă prevederile art. 322 alin. 1 şi art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următoarea redactare:– Art. 322 alin. 1 pct. 6: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:[….]6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere."În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Este invocată şi încălcarea art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia, Curtea reţine următoarele:Asupra constituţionalităţii art. 322 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în raport cu dispoziţiile constituţionale privind liberul acces la justiţie, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.532 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, statuând că acest text de lege reprezintă o normă de procedură pe care legiuitorul este abilitat să o instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, cu condiţia ca aceasta să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală.Curtea a mai reţinut că atât accesul la justiţie, cât şi folosirea căilor de atac se exercită în formele şi condiţiile procedurale instituite prin lege.Cu privire la art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acesta apără, prin posibilitatea declanşării revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege.Astfel, acest text de lege se referă la persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă; acestea constituie o categorie faţă de care legiuitorul a manifestat o grijă specială, având în vedere situaţia defavorizată în care se găsesc aceste persoane, luând măsuri de protecţie sporită a intereselor acestora.De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se referă la stat şi la alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică. Faţă de acestea, justificarea posibilităţii de a promova calea de atac a revizuirii, atunci când nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie, provine din necesitatea ocrotirii cu precădere a interesului public pe care îl realizează subiectele de drept enumerate, care ar fi grav afectat dacă nu ar avea deschisă calea de atac a revizuirii.De aceea, nu se poate reţine existenţa vreunei discriminări între aceste persoane de drept public şi persoanele private, fie ele fizice sau juridice, deoarece cele două categorii se găsesc în situaţii juridice obiectiv diferite, unele fiind purtătoare ale prerogativelor de putere publică, iar celelalte urmărind numai realizarea unui interes privat.Aşadar, tratamentul juridic diferit al celor două categorii de persoane – publice şi private – este justificat de existenţa unui criteriu obiectiv şi raţional de diferenţiere, care este existenţa unei cauze de interes public. Această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferenţă de tratament, făcută între persoane aflate în situaţii analoage, trebuie să îşi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea Cauza Marckx contra Belgiei, 1979). În acest sens, s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006.Considerentele reţinute de Curte în deciziile menţionate sunt valabile şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenţei acesteia.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 şi ale art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Limbău şi Teodora Limbău în Dosarul nr. 10.633/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, de Rodica Agnes Ignat în Dosarul nr. 8.655/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă şi de Societatea Comercială "Rivtrans" – S.R.L. Tulcea în Dosarul nr. 895/36/2009 al Curţii de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește