DECIZIE nr. 545 din 29 aprilie 2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorCarmen-Cătălina Gliga – procurorOana Cristina Puică – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 6.752/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 301/110/2009, nr. 5.306/110/2008, nr. 7.455/110/2008, nr. 6.496/110/2008, nr. 7.225/110/2008, nr. 7.228/110/2008, nr. 7.351/110/2008, nr. 1.212/110/2009, nr. 6.466/110/2008, nr. 7.497/110/2008, nr. 6.623/110/2008, nr. 7.536/110/2008, nr. 2.323/110/2009, nr. 986/110/2009, nr. 7.538/110/2008, nr. 7.344/110/2008, nr. 1.033/110/2008, nr. 7.280/110/2008, nr. 6.420/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 6.625/110/2008, nr. 7.218/110/2008, nr. 513/110/2009, nr. 7.499/110/2008, nr. 6.553/110/2008, nr. 6.421/110/2008, nr. 348/110/2008, nr. 2.325/110/2009, nr. 6.717/110/2008, nr. 7.524/110/2008, nr. 6.526/110/2008, nr. 1.947/110/2009, nr. 2.426/110/2009, nr. 972/110/2009, nr. 1.802/110/2009, nr. 977/110/2009, nr. 1.221/110/2009, nr. 1.222/110/2009, nr. 366/110/2009, nr. 6.950/110/2008, nr. 6.497/110/2008, nr. 6.493/110/2008, nr. 6.815/110/2008, nr. 7.226/110/2008, nr. 839/110/2008, nr. 7.301/110/2008, nr. 6.714/110/2008 şi nr. 1.948/110/2009 ale Tribunalului Bacău – Secţia civilă, în dosarele nr. 6.461/97/2008, nr. 5.205/117/2008, nr. 5.878/100/2008, nr. 4.074/117/2008, nr. 6.083/100/2008, nr. 6.404/100/2008, nr. 5.437/100/2008, nr. 6.586/100/2008, nr. 6.498/97/2008 şi nr. 5.970/100/2008 ale Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, în dosarele nr. 7.209/107/2008, nr. 5.588/107/2008, nr. 6.047/97/2008, nr. 6.014/97/2008, nr. 5.917/97/2008, nr. 5.911/97/2008, nr. 6.034/97/2008, nr. 6.059/97/2008, nr. 5.993/97/2008, nr. 5.989/97/2008, nr. 6.193/97/2008, nr. 6.002/97/2008, nr. 7.900/107/2008, nr. 6.066/97/2008 şi nr. 5.972/97/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 2.930/122/2008 al Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 6.546D/2009 – 6.565D/2009, nr. 6.574D/2009, nr. 6.575D/2009, nr. 6.585D/2009, nr. 6.586D/2009, nr. 6.595D/2009 – 6.617D/2009, nr. 6.642D/2009 – 6.644D/2009, nr. 8.338D/2009 – 8.345D/2009, nr. 8.389D/2009 – 8.403D/2009 şi nr. 8.683D/2009 – 8.685D/2009 au obiect identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 6.547D/2009 – 6.565D/2009, nr. 6.574D/2009, nr. 6.575D/2009, nr. 6.585D/2009, nr. 6.586D/2009, nr. 6.595D/2009 – 6.617D/2009, nr. 6.642D/2009 – 6.644D/2009, nr. 8.338D/2009 – 8.345D/2009, nr. 8.389D/2009 – 8.403D/2009 şi nr. 8.683D/2009 – 8.685D/2009 la Dosarul nr. 6.546D/2009, care este primul înregistrat.Cauza este în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 30 martie, 1, 10, 22, 24 şi 29 aprilie, 8, 20 şi 27 mai, 3 şi 17 iunie 2009, pronunţate în dosarele nr. 6.752/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 301/110/2009, nr. 5.306/110/2008, nr. 7.455/110/2008, nr. 6.496/110/2008, nr. 7.225/110/2008, nr. 7.228/110/2008, nr. 7.351/110/2008, nr. 1.212/110/2009, nr. 6.466/110/2008, nr. 7.497/110/2008, nr. 6.623/110/2008, nr. 7.536/110/2008, nr. 2.323/110/2009, nr. 986/110/2009, nr. 7.538/110/2008, nr. 7.344/110/2008, nr. 1.033/110/2008, nr. 7.280/110/2008, nr. 6.420/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 6.625/110/2008, nr. 7.218/110/2008, nr. 513/110/2009, nr. 7.499/110/2008, nr. 6.553/110/2008, nr. 6.421/110/2008, nr. 348/110/2008, nr. 2.325/110/2009, nr. 6.717/110/2008, nr. 7.524/110/2008, nr. 6.526/110/2008, nr. 1.947/110/2009, nr. 2.426/110/2009, nr. 972/110/2009, nr. 1.802/110/2009, nr. 977/110/2009, nr. 1.221/110/2009, nr. 1.222/110/2009, nr. 366/110/2009, nr. 6.950/110/2008, nr. 6.497/110/2008, nr. 6.493/110/2008, nr. 6815/110/2008, nr. 7.226/110/2008, nr. 839/110/2008, nr. 7.301/110/2008, nr. 6.714/110/2008 şi nr. 1.948/110/2009, Tribunalul Bacău – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unor cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.Prin încheierile din 19 octombrie, 3, 9, 10, 13 şi 20 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 6.461/97/2008, nr. 5.205/117/2008, nr. 5.878/100/2008, nr. 4.074/117/2008, nr. 6.083/100/2008, nr. 6.404/100/2008, nr. 5.437/100/2008, nr. 6.586/100/2008, nr. 6.498/97/2008 şi nr. 5.970/100/2008, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unor cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.Prin încheierile din 19, 22 şi 29 octombrie şi 2 noiembrie 2009, pronunţate în dosarele nr. 7.209/107/2008, nr. 5.588/107/2008, nr. 6.047/97/2008, nr. 6.014/97/2008, nr. 5.917/97/2008, nr. 5.911/97/2008, nr. 6.034/97/2008, nr. 6.059/97/2008, nr. 5.993/97/2008, nr. 5.989/97/2008, nr. 6.193/97/2008, nr. 6.002/97/2008, nr. 7.900/107/2008, nr. 6.066/97/2008 şi nr. 5.972/97/2008, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unor cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.Prin Încheierea din 19 octombrie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 2.930/122/2008, Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării unei cauze civile având ca obiect drepturi băneşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii, care prevede că orice dispoziţie contrară acestui act normativ se abrogă, încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică, şi ale art. 79 alin. (1) privind atribuţiile Consiliului Legislativ, precum şi prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Consideră că textul de lege criticat, prin formularea sa imprecisă, poate ridica dificultăţi de interpretare şi aplicare a legii. În acest sens, autorul excepţiei face referire la normele procedurale aplicabile în speţele sale, care au ca obiect conflicte de muncă, arătând că art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii nu este în măsură să clarifice care dintre acestea urmează să se aplice. Astfel, arată că prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă sunt diferite de cele ale art. 284 din Codul muncii, care reglementează aceeaşi materie, respectiv instanţa competentă să soluţioneze aceste conflicte. Cu toate că, din perspectiva principiilor de aplicare a legii în timp, în speţă ar trebui să fie incidente reglementările mai noi, respectiv cele ale Codului muncii, caracterul special pe care îl are Legea nr. 168/1999 faţă de dreptul comun în materie, reglementat de Codul muncii, poate conduce la o concluzie contrară, potrivit căreia incidente ar fi dispoziţiile legii speciale. Toate aceste argumente sprijină concluzia pe care autorul excepţiei o consideră esenţială pentru motivarea sa, anume că prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Codul muncii încalcă principiul efectivităţii juridice, consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acest principiu presupune că legiuitorul are obligaţia de a asigura adoptarea unor dispoziţii legale eficiente care să fie coerente (Cauza Unedic contra Franţei – 2008), să evite paralelismul legislativ (Cauza Katz contra României – 2009), să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi să aibă o aplicabilitate practică uniformă, pentru a se evita o jurisprudenţă neuniformă (Cauza Santos Pinto contra Portugaliei – 2008). În plus faţă de acestea, autorul excepţiei aminteşte că, prin dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi art. 63 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, legiuitorul a impus cu caracter imperativ abrogarea expresă directă, excluzând, prin urmare, abrogarea implicită. Acest mod de abordare a fost determinat atât pentru a asigura coerenţa sistemului legislativ, cât şi pentru a asigura eficacitatea principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât nu permite judecătorului să legifereze expres unde legiuitorul a tăcut, respectiv să constate abrogarea, deşi legiuitorul nu a făcut-o. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 prin reglementarea unei norme care are un efect abrogator implicit, precum textul de lege criticat, are semnificaţia încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie care prevede obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, obligaţie căreia trebuie să i se supună inclusiv Parlamentul, întrucât textul constituţional nu face nicio distincţie cu privire la destinatarii normei.Tribunalul Bacău – Secţia civilă, Curtea de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă apreciază că autorul excepţiei de neconstituţionalitate pune în discuţie, de fapt, modul de aplicare în timp a unor texte de lege, precum şi raportul dintre legea specială şi dreptul comun în materia dreptului muncii sub aspectul stabilirii competenţei, aspecte ce constituie exclusiv atributul instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile şi deciziile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: […] – orice alte dispoziţii contrare.”În susţinerea neconstituţionalităţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 73 alin. (3) lit. p) care stabilesc că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială se reglementează prin lege organică şi ale art. 79 alin. (1) privind atribuţiile Consiliului Legislativ, precum şi a prevederilor art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate de acelaşi autor şi în prezenta cauză, şi cu o motivare identică. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.016 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, Curtea a respins ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, pentru motivele acolo arătate.Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuţă din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Petrom” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 6.752/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 301/110/2009, nr. 5.306/110/2008, nr. 7.455/110/2008, nr. 6.496/110/2008, nr. 7.225/110/2008, nr. 7.228/110/2008, nr. 7.351/110/2008, nr. 1.212/110/2009, nr. 6.466/110/2008, nr. 7.497/110/2008, nr. 6.623/110/2008, nr. 7.536/110/2008, nr. 2.323/110/2009, nr. 986/110/2009, nr. 7.538/110/2008, nr. 7.344/110/2008, nr. 1.033/110/2008, nr. 7.280/110/2008, nr. 6.420/110/2008, nr. 6.523/110/2008, nr. 6.625/110/2008, nr. 7.218/110/2008, nr. 513/110/2009, nr. 7.499/110/2008, nr. 6.553/110/2008, nr. 6.421/110/2008, nr. 348/110/2008, nr. 2.325/110/2009, nr. 6.717/110/2008, nr. 7.524/110/2008, nr. 6.526/110/2008, nr. 1.947/110/2009, nr. 2.426/110/2009, nr. 972/110/2009, nr. 1.802/110/2009, nr. 977/110/2009, nr. 1.221/110/2009, nr. 1.222/110/2009, nr. 366/110/2009, nr. 6.950/110/2008, nr. 6.497/110/2008, nr. 6.493/110/2008, nr. 6.815/110/2008, nr. 7.226/110/2008, nr. 839/110/2008, nr. 7.301/110/2008, nr. 6.714/110/2008 şi nr. 1.948/110/2009 ale Tribunalului Bacău – Secţia civilă, în dosarele nr. 6.461/97/2008, nr. 5.205/117/2008, nr. 5.878/100/2008, nr. 4.074/117/2008, nr. 6.083/100/2008, nr. 6.404/100/2008, nr. 5.437/100/2008, nr. 6.586/100/2008, nr. 6.498/97/2008 şi nr. 5.970/100/2008 ale Curţii de Apel Cluj – Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, în dosarele nr. 7.209/107/2008, nr. 5.588/107/2008, nr. 6.047/97/2008, nr. 6.014/97/2008, nr. 5.917/97/2008, nr. 5.911/97/2008, nr. 6.034/97/2008, nr. 6.059/97/2008, nr. 5.993/97/2008, nr. 5.989/97/2008, nr. 6.193/97/2008, nr. 6.002/97/2008, nr. 7.900/107/2008, nr. 6.066/97/2008 şi nr. 5.972/97/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 2.930/122/2008 al Tribunalului Giurgiu – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 aprilie 2010.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Oana Cristina Puică–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește