DECIZIE nr. 543 din 7 decembrie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. 1, art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorIrina Loredana Lăpădat – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. 1, art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea Popa în Dosarul nr. 6.235/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.La apelul nominal răspunde Iulia Ţucu, lipsă fiind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Partea Iulia Ţucu solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă. Depune concluzii scrise.Reprezentantul Ministerului Public consideră că autorul excepţiei nu a arătat în ce constă încălcarea textelor din Constituţie invocate, astfel încât excepţia apare ca fiind nemotivată. Pune concluzii de respingere a acesteia ca inadmisibilă.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 3 august 2004, pronunţată în Dosarul nr. 6.235/2004, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. 1, art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea Popa.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textele legale criticate încalcă art. 1 alin. (3) şi (5), art. 11 alin. (1), art. 16, art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi (2), art. 124 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1, 2, 3, 4, 5, 7 şi 19 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. De asemenea, sunt invocate ca fiind încălcate dispoziţiile art. 1, 17, 18, 19, 52 şi 53 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.În susţinerea excepţiei, autorul acesteia formulează unele consideraţii cu privire la oportunitatea reglementărilor legale. Astfel, se arată că sintagma "sau judecătorul care îl înlocuieşte", cuprinsă în art. 114 alin. 1 din Codul de procedură civilă, transferă "responsabilitatea preşedintelui instanţei (…) în sarcina unor judecători mai tineri, uşor influenţabili", prin aceasta fiind încălcate dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 92/1992. Se mai arată că, prin dispoziţiile art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, „s-a diminuat răspunderea judecătorului şi s-a maximizat responsabilitatea justiţiabilului”.Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind că prin textele de lege criticate nu este încălcată nici o dispoziţie constituţională. Se mai arată că prin dispoziţiile art. 114 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a urmărit o justă şi eficientă soluţionare a cauzelor deduse judecăţii, prin eliminarea termenelor intermediare, care pot duce la tergiversarea soluţionării cauzei. Art. 129 alin. 1 din Codul de procedură civilă stabileşte atribuţia judecătorului de a veghea la respectarea îndeplinirii actelor procedurale de către părţi şi la exercitarea drepturilor procedurale cu bună-credinţă, precum şi de a asigura o justă evaluare a probelor administrate în cauzele civile. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, se apreciază că acest text de lege se aplică în situaţii deosebite, a căror urgenţă este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau unor interese legitime, astfel încât nu este încălcat principiul contradictorialităţii şi nici dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Constituţie.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că dispoziţiile art. 114 şi ale art. 581 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională a statuat că aceste texte de lege nu încalcă nici o dispoziţie constituţională. Se mai arată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu arată în ce constă încălcarea dispoziţiilor constituţionale invocate.Avocatul Poporului arată că în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale "nu sunt indicate prevederile constituţionale pretins încălcate, astfel încât stabilirea cadrului constituţional în care urmează să fie examinată excepţia de neconstituţionalitate revine exclusiv Curţii Constituţionale". Se apreciază că textele de lege criticate nu contravin nici unei dispoziţii constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 114 alin. 1, art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, modificate prin art. I pct. 42, art. I pct. 46 şi, respectiv, art. I pct. 213 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000. Art. 114 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificat prin art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001.Prevederile legale criticate au următorul conţinut:– Art. 114 alin. 1: "La primirea cererii de chemare în judecată preşedintele sau judecătorul care îl înlocuieşte va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege. Când este cazul, reclamantului i se pune în vedere să completeze sau să modifice cererea şi să depună, potrivit art. 112 alin. 2 şi art. 113, cererea şi copii certificate de pe toate înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.";– Art. 129 alin. 1: "Părţile au îndatorirea ca, în condiţiile legii, să urmărească desfăşurarea şi finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi exercite drepturile procedurale conform dispoziţiilor art. 723 alin. 1, precum şi să-şi probeze pretenţiile şi apărările.";– Art. 581 alin. 3: "Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor şi chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgenţă şi cu precădere. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept şi alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 11 alin. (1) referitor la îndeplinirea cu bună-credinţă a obligaţiilor statului ce-i revin din tratatele la care este parte, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, art. 41 alin. (1) şi (2) referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor şi art. 126 alin. (1) şi (2) referitor la instanţele judecătoreşti.De asemenea, sunt invocate unele dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv art. 1, 17, 18, 19, 52 şi 53.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează nici un motiv prin care să susţină neconstituţionalitatea textelor de lege criticate, ci se limitează doar la indicarea textelor constituţionale pretins încălcate.Curtea reţine că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale pot fi făcute în formă scrisă şi motivate. Coroborând acest text de lege cu prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, rezultă că de esenţa controlului de constituţionalitate este exercitarea acestuia numai în limitele sesizării. Prin urmare, Curtea Constituţională nu se poate substitui părţii cu privire la invocarea unor motive de neconstituţionalitate, raportând dispoziţiile legale criticate la textele constituţionale indicate de către autor. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992.În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 212 din 7 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2001.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. 1, art. 129 alin. 1 şi ale art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mircea Popa în Dosarul nr. 6.235/2004 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 decembrie 2004.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Irina Loredana Lăpădat–––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește