DECIZIE nr. 542 din 13 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Ionescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lex Societatis” – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 933/108/2007 al Tribunalului Arad – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei.În acest sens, arată că pentru părţile Societatea Comercială "Anca amp;Dani" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "Archasse" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "MG Trading" – S.R.L. din Pecica, Societatea Comercială "Pasztai amp;Pasztai" – S.R.L. din Pecica, Societatea Comercială "WWW Weber Com" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "Euro Global" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "Frames Center" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "Life Consulting Project" – S.R.L. din Arad, Societatea Comercială "Media Intercom" – S.R.L. din Arad şi Societatea Comercială "Strategix amp; Deutsch" – S.R.L. din Arad citaţiile şi telegramele au fost returnate cu menţiunile "mutat de la adresă", "destinatar necunoscut", nefiind comunicată Curţii o altă adresă la care părţile să fie citate.De asemenea, referă cu privire la adresele comunicate de către autorul excepţiei, Societatea Comercială "Lex Societatis" S.R.L. din Arad şi părţile Societatea Comercială "Zahoi Legal Consult" – S.R.L. şi Societatea Comercială "Itxdata Services" S.R.L. din Arad, prin care se solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător. În temeiul art. 156 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea Societatea Comercială "Itxdata Services" – S.R.L. din Arad motivează cererea şi prin aceea că urmează să îşi actualizeze obiectul de activitate potrivit CAEN 2, urmând să depună dovada în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public consideră procedura de citare îndeplinită şi solicită respingerea cererilor de amânare, apreciind că părţile au avut suficient timp de la momentul transmiterii dosarului de către instanţa de judecată pentru angajarea unui apărător.Curtea Constituţională constată, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportat la art. 98 din Codul de procedură civilă, procedura de citare îndeplinită şi, totodată, respinge cererile de acordare a unui nou termen.Preşedintele Curţii Constituţionale dispune apelul şi în Dosarul nr. 348D/2008, având ca obiect soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Boris Lex” – S.R.L. din Turda, Societatea Comercială „Inter Iura” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Adviser” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Assistance” S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting” S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting” – S.R.L din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.772/1.285/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că pentru partea Societatea Comercială "Jus Lex" – S.R.L. din Cluj-Napoca citaţia a fost returnată cu menţiunea "mutat de la adresă", nefiind comunicată Curţii o altă adresă la care partea să fie citată.Totodată, referă şi cu privire la adresa comunicată la dosar, înainte de începerea şedinţei publice, prin care avocatul Dorin Andronic, apărător al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate Societatea Comercială "Boris Lex" – S.R.L. din Turda, Societatea Comercială "Inter Iura" – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială "Legal Adviser" – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială "Lex Consulting" – S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială "De Jure Consulting" – S.R.L din Cluj-Napoca, solicită, în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă, art. 24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, acordarea unui nou termen, pentru motive medicale. Precizează că la cererea formulată a fost ataşată o scrisoare medicală din care nu rezultă foarte clar care este diagnosticul, data la care a fost emisă şi parafa medicului, acestea fiind ilizibile.De asemenea, arată că partea Societatea Comercială "Yafatar" – S.R.L. din Cluj-Napoca a comunicat la dosar cerere de renunţare la judecată, anexând la aceasta înscrisuri privind schimbarea denumirii firmei şi a obiectului de activitate.Magistratul-asistent referă şi cu privire la adresa comunicată de partea Societatea Comercială "Eurobel Consulting" – S.R.L. din Cluj-Napoca, prin care informează Curtea cu privire la obiectul unic de activitate al societăţii, respectiv "selecţia şi plasarea forţei de muncă", astfel încât aceasta apreciază că nu are interes în soluţionarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 348D/2008 aflat pe rolul Curţii Constituţionale.De asemenea, arată că partea Baroul Cluj a solicitat, prin adresă comunicată la dosar, cerere de judecare în lipsă a excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public consideră procedura de citare îndeplinită şi solicită respingerea cererii de amânare, apreciind că părţile au avut suficient timp de la momentul transmiterii dosarului de către instanţa de judecată pentru angajarea unui apărător. Totodată, apreciază că cererea de renunţare la judecată este neîntemeiată.Curtea Constituţională constată, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale raportat la art. 98 din Codul de procedură civilă, procedura de citare îndeplinită şi respinge atât cererea de acordare a unui nou termen, cât şi cererea de renunţare la judecată.Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Reţinând identitate de obiect, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 348D/2008 la Dosarul nr. 197D/2008, care a fost primul înregistrat.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, arată că motivul de neconstituţionalitate invocat de către autori nu priveşte textele de lege criticate, ca atare, ci aplicarea acestora, aspect care excedează competenţei Curţii Constituţionale. Totodată, face referire la Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite în Dosarul nr. 27/2006, prin care a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a decis că judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare. Apreciază că soluţia menţionată poate fi aplicată, prin analogie, şi cu privire la declararea nulităţii unei societăţi comerciale de către tribunal.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 ianuarie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 933/108/2007, Tribunalul Arad – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Lex Societatis” – S.R.L. din Arad într-o cauză privind acţiunea în constatarea nulităţii formulată de Baroul Arad în contradictoriu cu autorul excepţiei şi alţii.Prin Încheierea din 24 mai 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.772/1.285/2006, Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială „Boris Lex” – S.R.L. din Turda, Societatea Comercială „Inter Iura” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Adviser” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Assistance” S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting” S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting” – S.R.L din Cluj-Napoca într-o cauză privind acţiunea în constatarea nulităţii formulată de Baroul Cluj în contradictoriu cu autorii excepţiei şi alţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că "instanţele judecătoreşti apreciază şi aplică, în mod arbitrar, atât prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cât şi prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, conducând, astfel, la disoluţia profesiei de consilier juridic”. Arată că „prin aplicarea arbitrară de către instanţele judecătoreşti a prevederilor criticate este lezat dreptul de proprietate al autorilor asupra titlului profesional, denumirii societăţii, reputaţiei profesionale, clientelei, încheierii de autorizare a societăţii, care constituie „bunuri” conform art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”. Susţin că textele de lege criticate „sunt neconstituţionale şi sub aspectul neclarităţii şi nedefinirii acţiunii în nulitate”, pentru care nu se prevede un termen de prescripţie, dându-se astfel posibilitatea formulării acestei acţiuni oricând, de către orice persoană, punându-se în pericol stabilitatea raporturilor juridice, echitatea şi imparţialitatea actului de justiţie. Precizează că, „în ţările comunitare, termenul de prescriere a acţiunii în constatarea nulităţii unei societăţi comerciale este de un an, soluţie care se impune şi în legislaţia română, din raţiuni de identitate”. Consideră că soluţionarea acţiunii de constatare a nulităţii unei societăţi comerciale ar trebui să fie de competenţa curţii de apel, iar nu a tribunalului, astfel cum prevăd textele de lege criticate.Tribunalul Arad – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, prevederile criticate nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale şi prevederilor din actele internaţionale invocate.Curtea de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că reglementarea posibilităţii înlăturării unei neregularităţi constatate după înmatricularea unei societăţi comerciale, pe calea acţiunii în declararea nulităţii pusă la îndemâna oricărei persoane interesate, nu contravine prevederilor constituţionale invocate. Astfel, statul nu poate să susţină şi să protejeze o societate comercială al cărei obiect de activitate este ilicit, acesta garantând doar accesul neîngrădit la libera iniţiativă, precum şi la exercitarea acesteia. Totodată, menţionează că Legea fundamentală lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea procedurii de judecată şi a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere supra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 56 lit. c), art. 57 şi 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu următorul conţinut:– Art. 56 lit. c) – "Nulitatea unei societăţi înmatriculate în registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci când: […]c) obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;"; … – Art. 57 – "Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care cauza ei, invocată în cererea de anulare, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond la tribunal.";– Art. 58 – "(1) Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv şi intră în lichidare. Dispoziţiile legale privind lichidarea societăţilor ca urmare a dizolvării se aplică în mod corespunzător.(2) Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii. … (3) Tribunalul va comunică hotărârea judecătorească oficiului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite Monitorului Oficial al României spre publicare în Partea a IV-a, în extras. … (4) Asociaţii răspund pentru obligaţiile sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art. 3." … Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 1 privind "Statul român", art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 relative la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, art. 45 relative la libertatea economică, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 135 privind "Economia" şi ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private. Totodată, autorii invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că prevederile criticate reglementează norme de procedură privind constatarea de către tribunal a nulităţii unei societăţi comerciale înmatriculate în registrul comerţului.Autorii excepţiei susţin, în esenţă, că "prin aplicarea arbitrară, de către instanţele judecătoreşti, a prevederilor criticate este lezat dreptul de proprietate al acestora asupra titlului profesional, denumirii societăţii, reputaţiei profesionale, clientelei, încheierii de autorizare a societăţii, care constituie "bunuri" conform art.1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale".Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte textele de lege criticate, ca atare, ci aplicarea acestora, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituţionale prevederile actelor […] care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei”, alin. (3) al aceluiaşi articol stabilind că instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată […]”.Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuţiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanţele de judecată, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege".Totodată, critica de neconstituţionalitate se referă şi la o omisiune legislativă, autorii excepţiei fiind nemulţumiţi de faptul că prevederile criticate sunt neclare, întrucât nu se prevede un termen de prescripţie pentru formularea acţiunii în constatarea nulităţii unei societăţi comerciale, în acest sens precizând că "în ţările comunitare termenul de prescriere pentru formularea acestei acţiuni este de un an, soluţie ce se impune şi în legislaţia română, din raţiuni de identitate". Susţin, de asemenea, că soluţionarea acţiunii de constatare a nulităţii unei societăţi comerciale ar trebui să fie de competenţa curţii de apel, iar nu a tribunalului, astfel cum prevăd textele de lege criticate.Or, examinarea criticii de neconstituţionalitate cu un atare obiect excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă „numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. În acest sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, potrivit căreia aceasta nu se poate substitui legiuitorului pentru completarea unor noi prevederi celor instituite şi nici nu îşi poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normă juridică. Prin acceptarea susţinerilor autorului, în sensul deficienţei de reglementare a normei juridice, instanţa de contencios constituţional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Prin urmare, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa cu privire la o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat şi nici de a face propuneri de lege ferenda.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 lit. c), art. 57 şi art. 58 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, excepţie ridicată de Societatea Comercială „Lex Societatis” – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 933/108/2007 al Tribunalului Arad – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Comercială „Boris Lex” – S.R.L. din Turda, Societatea Comercială „Inter Iura” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Adviser” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Legal Assistance” – S.R.L. din Cluj-Napoca, Societatea Comercială „Lex Consulting” – S.R.L. din Cluj-Napoca şi Societatea Comercială „De Jure Consulting” – S.R.L din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.772/1.285/2006 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Ionescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește