DECIZIE nr. 54 din 19 februarie 2002

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată



Nicolae Popa – preşedinteCostica Bulai – judecătorNicolae Cochinescu – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorŞerban Viorel Stanoiu – judecătorLucian Stangu – judecătorIoan Vida – judecătorPaula C. Pantea – procurorDoina Suliman – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.T.T.” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.224/2001 şi nr. 1.225/2001 ale Judecătoriei Mangalia.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, având în vedere ca excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 298C/2001 şi nr. 299C/2001 au un conţinut identic, pune în discuţie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 299C/2001 la Dosarul nr. 298C/2001, care este primul înregistrat.Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin încheierile din 25 iunie 2001, pronunţate în dosarele nr. 1.224/2001 şi nr. 1.225/2001, Judecătoria Mangalia a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.T.T.” – S.A. din Bucureşti în litigii ce au ca obiect obligarea acestei societăţi la vânzarea unor apartamente.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca dispoziţiile art. 7 alin. 4 teza finala din Legea nr. 85/1992, republicată, care stabilesc modul de calcul al preţului de vânzare pentru locuintele ce intra sub incidenţa legii, sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, precum şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin aceea ca modalitatea indexării preţului „nu are o justificare obiectivă şi raţională”, legiuitorul sustragand de la indexare „perioada de la 8 februarie 1990, data intrării în vigoare a Decretului-lege nr. 61/1990, şi până la 7 martie 1991, data când devine aplicabil salariul minim brut pe ţara potrivit Hotărârii Guvernului nr. 133/1991, precum şi perioada de la 8 martie 1992 până la 29 iulie 1992 […]”.De asemenea, se apreciază ca "art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată, precum şi prevederile din aceeaşi lege de care nu poate fi disociat, anume art. 10 alin. 1, 2, 3 şi 6 din Legea nr. 85/1992, republicată”, contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) şi (3) şi ale art. 135 alin. (6), precum şi prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, se susţine ca „prin efectul art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 terenurile ce sunt proprietatea societăţilor comerciale îşi schimba regimul juridic şi devin «proprietate de stat», ceea ce reprezintă o expropriere […]”.Judecătoria Mangalia, exprimandu-şi opinia, apreciază ca "excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 este inadmisibila şi vadit nefondata, întrucât Curtea Constituţională s-a mai pronunţat cu privire la aceasta excepţie şi a stabilit ca dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, în întregime, sunt constituţionale […]”. În ceea ce priveşte art. 10 alin. 4 din legea criticata, instanţa de judecată apreciază ca acest text de lege „nu reprezintă decât modalitatea concretă prin care se vor atribui terenurile aferente locuinţelor şi nicidecum o expropriere”, astfel ca aceasta excepţie este neîntemeiată.Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, dispoziţiile legale criticate nefiind contrare art. 41 alin. (1), (2) şi (3) şi art. 135 alin. (6) din Constituţie şi nici art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Se arata ca legiuitorul poate stabili "nu numai limitele dreptului de proprietate, dar şi conţinutul şi modul în care se exercită acest drept şi în care operează limitarile". În ceea ce priveşte modalitatea concretă de stabilire a preţului de vânzare a locuinţelor, se apreciază ca aceasta este o problemă de aplicare a legii, iar nu de constituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite în cauze de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competenţa, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. 4 şi ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, dispoziţii care au următorul cuprins:– Art. 7 alin. 4: "Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevăzute la alin. 1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienţii de uzura din Decretul nr. 93/1977, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţara la data cumpărării, faţă de cel existent la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992.”;– Art. 10 alin. 4: "Pentru persoanele care dobândesc locuintele în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, atribuirea terenului se face în condiţiile art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.”Textele constituţionale invocate de autorul excepţiei ca fiind infrante de aceste dispoziţii legale sunt cele ale art. 41 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 135 alin. (6), care au următorul conţinut:– Art. 41 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. … (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreapta şi prealabilă despăgubire."; … – Art. 135 alin. (6): "Proprietatea privată este, în condiţiile legii, inviolabilă."De asemenea, se invoca încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevederi cu următorul cuprins: "Orice persoană fizica sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţă bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor."Motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul excepţiei privesc modalitatea de stabilire şi, implicit, cuantumul preţului de vânzare, considerându-se ca acesta nu respecta cerinţele impuse de prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 85/1992 Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii, de exemplu prin Decizia nr. 10 din 8 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, Decizia nr. 22 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 9 mai 1996, Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000, sau Decizia nr. 164 din 22 mai 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 23 august 2001, respingând excepţiile invocate. În motivarea soluţiilor s-a reţinut ca prin aceste dispoziţii se instituie o limitare legală a dreptului de proprietate, constând în posibilitatea fiecărui chiriaş de a cumpara locuinta, limitare conformă dispoziţiilor art. 41 din Constituţie şi care da expresie, totodată, exigenţelor cuprinse la art. 134 alin. (2) lit. f) şi la art. 43 alin. (1) din Constituţie cu privire la obligaţia statului de a crea condiţii necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natura să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.Curtea a mai constatat ca dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 85/1992, republicată, reprezintă o norma de justiţie socială, întrucât dau posibilitatea chiriaşilor sa cumpere locuintele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cat şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi păstrează valabilitatea şi în prezentele cauze.Faptul ca în aceste cazuri autorul excepţiei nu critica obligativitatea înstrăinării locuinţelor, ci preţul de vânzare a acestora nu priveşte constituţionalitatea textului criticat, fiind o problemă de opţiune legislativă. Legiuitorul a înţeles sa stabilească preţul de vânzare într-un cuantum care să permită chiriaşilor să-şi poată exercita efectiv dreptul la cumpărarea locuinţelor, în cazul unui preţ ridicat dreptul acestora devenind iluzoriu. De aceea, nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 324 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002.Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992, republicată, Curtea constata ca acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Acest text de lege face referire numai la modalitatea concretă de atribuire a terenurilor pe care se găsesc locuintele dobândite prin vânzare-cumpărare în condiţiile Legii nr. 85/1992. Deci, acest articol nu prevede o expropriere, ci o trecere a terenurilor în proprietatea deţinătorilor de locuinţe, fosti chiriaşi ai acestora, dobândite prin cumpărare de la unităţile economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor făcându-se integral sau proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcţiei respective.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercială „B.T.T.” – S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 1.224/2001 şi nr. 1.225/2001 ale Judecătoriei Mangalia.Definitivă şi obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2002.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. NICOLAE POPAMagistrat-asistent,Doina Suliman–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește