DECIZIE nr. 537 din 28 aprilie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru



Augustin Zegrean – preşedinteAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorMarieta Safta – prim-magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Verona Sora şi Floarea Sora în Dosarul nr. 702/284/2010 al Judecătoriei Răcari.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin încheierea din 5 mai 2010, pronunţată în Dosarul nr. 702/284/2010, Judecătoria Răcari a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Verona Sora şi Floarea Sora.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin introducerea expertizei întocmite de camerele notarilor publici drept criteriu de apreciere a valorii orientative a bunurilor imobile, se încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Aceasta întrucât, atâta vreme cât părţile au convenit să se adreseze unui notar şi să încheie un antecontract, stabilind valoarea bunului, nu se poate stabili o altă valoare a acestuia printr-o expertiză a notarilor. în aceeaşi opinie, textul de lege criticat este menit să apere un interes de castă, acela al notarilor, şi încalcă prevederile constituţionale privind înfăptuirea justiţiei, câtă vreme justiţia nu se mai înfăptuieşte în numele legii, ci "în numele expertizei notariale". Astfel, judecătorii se supun nu numai legii, ci unui act extrajudiciar, chiar dacă legea face trimitere la el.Judecătoria Răcari nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în constituie art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au următorul cuprins:– Art. 3^1: "(1) Cererile introduse la instanţele judecătoreşti, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), la valoarea imobilului.(2) Taxarea cererilor prevăzute la alin. (1) se face la valoarea imobilului declarat de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare. … (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi la taxarea cererilor în materie de moştenire. … (4) Instanţele de judecată vor solicita la începutul fiecărui an camerelor notarilor publici expertizele privind stabilirea valorilor orientative ale bunurilor imobile din circumscripţia teritorială a instanţei." … Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.Astfel, expertiza prevăzută de textul de lege criticat constituie un criteriu suficient de obiectiv şi precis în funcţie de care să fie calculată taxa judiciară de timbru, având în vedere entitatea care le dispune (Camera Notarilor Publici) şi persoanele care le întocmesc (experţi). Raportarea la aceste expertize evită declararea valorii imobilului la cote inferioare valorii sale de circulaţie în scopul plăţii unei taxe judiciare de timbru mult diminuate faţă de situaţia în care s-ar fi stabilit valoarea reală de circulaţie a bunului imobil.De altfel, autorii excepţiei nu contestă taxarea la valoare a acţiunii, ci doar obiectivitatea expertizei dispuse de camera notarilor publici şi imposibilitatea judecătorului de a dispune o altă expertiză. Or, pe tot parcursul procesului judecătorul trebuie să manifeste o atitudine activă, astfel încât, dacă există indicii care demonstrează existenţa unor diferenţe vădite între valoarea de circulaţie a imobilului stabilită prin expertiza camerei notarilor publici şi cea reală, va putea face aplicarea art. 201 şi a următoarelor din Codul de procedură civilă, întrucât textul de lege criticat nu în interzice, expres sau implicit, acest lucru.În acest sens Curtea s-a pronunţat în jurisprudenţa sa, prin Decizia nr. 1.613 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al Rom?iei, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2011, şi prin Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, ale căror considerente sunt valabile şi în prezenta cauză.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Verona Sora şi Floarea Sora în Dosarul nr. 702/284/2010 al Judecătoriei Răcari.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 aprilie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANPrim-magistrat-asistent,Marieta Safta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește