DECIZIE nr. 535 din 27 iunie 2006

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) şi art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) şi art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin George Niţă în Dosarul nr. 2.704/P/2005 al Tribunalului Dolj – Secţia penală.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 1 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.704/P/2005, Tribunalul Dolj – Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) şi art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin George Niţă în dosarul menţionat.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 „cuprinde dispoziţii represive specifice unui sistem politico-juridic şi economic totalitar […], dispoziţii incompatibile cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor unei ţări democratice […].” Se arată, totodată, că aceste prevederi legale nu îndeplinesc „condiţiile calitative de accesibilitate şi previzibilitate.” Referitor la art. 81 alin. (1) din acelaşi act normativ, se susţine că încalcă principiul egalităţii în drepturi şi dispoziţiile constituţionale privitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.Tribunalul Dolj – Secţia penală consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Avocatul Poporului consideră, de asemenea, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 79 alin. (4) şi art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, având următorul cuprins:– art. 79 alin. (4): "Refuzul, împotrivirea sau sustragerea unei persoane care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau tramvai de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora sau testării aerului expirat se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.";– art. 81 alin. (1): "Părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei ori a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, precum şi modificarea sau ştergerea urmelor accidentului de către conducătorul oricărui vehicul angajat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei infracţiuni se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani."În motivarea excepţiei se invocă prevederile constituţionale cuprinse în: art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 referitoare la dreptul persoanei la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, respectiv potrivit cărora nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman ori degradant, art. 23 privind libertatea individuală şi art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Se invocă, de asemenea, încălcarea dispoziţiilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cuprinse în: art. 1 (obligaţia de a respecta drepturile omului), art. 7 (legalitatea pedepsei), art. 17 (interzicerea abuzului de drept) şi art. 18 (limitarea folosirii restrângerii drepturilor), cu raportare la art. 20 din Legea fundamentală.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reţine următoarele:I. În ceea ce priveşte constituţionalitatea art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 456 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 18 ianuarie 2005, şi prin Decizia nr. 493 din 29 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, Curtea a statuat, pentru considerentele acolo reţinute, că acest text de lege nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 22 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul persoanei la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, respectiv potrivit cărora nimeni nu poate fi supus torturii sau unui tratament inuman ori degradant, ale art. 23 alin. (11) ce consacră prezumţia de nevinovăţie şi ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate de Curte în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cauza Duriez-Costes contra Franţei din 2000, Curtea de la Strasbourg a reamintit jurisprudenţa Comisiei (Decizia X contra Olandei din 1978), în care s-a statuat că obligaţia unui conducător auto, bănuit de a fi în stare de ebrietate, de a se supune unor analize ale sângelui nu este contrară prezumţiei de nevinovăţie.Cât priveşte pretinsa încălcare, prin art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, a principiului egalităţii în drepturi, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută, textul de lege criticat fiind aplicabil, fără nici o discriminare, tuturor persoanelor care săvârşesc fapta prevăzută în ipoteza normei criticate.De asemenea, întrucât acest text de lege oferă suficiente repere şi elemente pentru ca persoana căreia i se adresează să înţeleagă care sunt faptele incriminate de legiuitor, nu se poate reţine nici susţinerea în sensul că art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu ar îndeplini cerinţele de accesibilitate şi previzibilitate impuse de dispoziţiile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind legalitatea pedepsei.Curtea nu poate reţine nici încălcarea art. 18 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor. Potrivit celor statuate în jurisprudenţa menţionată, textul ce face obiectul excepţiei are ca finalitate tocmai apărarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, a vieţii, a integrităţii corporale şi a sănătăţii, precum şi a altor importante valori angajate în traficul rutier, fiind de natură a-l proteja chiar pe conducătorul auto care se sustrage de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Or, în absenţa incriminării cuprinse în aceste dispoziţii, conducătorul auto ar putea deveni nu numai autor al unor infracţiuni mult mai grave, dar chiar propria sa victimă.Întrucât art. 79 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu încalcă niciunul dintre drepturile fundamentale la care se face referire în motivarea excepţiei, rezultă că este neîntemeiată şi critica sa în raport de prevederile art. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră obligaţia de a respecta drepturile omului.Referitor la art. 17 din Convenţie, privind interzicerea abuzului de drept, invocat de asemenea în motivarea excepţiei, se constată că nu are relevanţă în soluţionarea acesteia.II. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, Curtea constată că acestea nu contravin principiului egalităţii în drepturi, întrucât sunt aplicabile, fără privilegii sau discriminări, tuturor cetăţenilor aflaţi în ipoteza normei legale. Totodată, acest text de lege nu restrânge exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi, critica sa în raport de dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală fiind, prin urmare, neîntemeiată.Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 alin. (4) şi art. 81 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Florin George Niţă în Dosarul nr. 2.704/P/2005 al Tribunalului Dolj – Secţia penală.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 iunie 2006.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește