DECIZIE nr. 535 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 647 alin. (1) din Codul civil, excepție ridicată de Costel Anastase și Ștefăniță-Cristian Onțică în Dosarul nr. 25.600/300/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.116D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției Costel Anastase, personal și asistat de doamna avocat Marilena-Diana Chitea, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului prezent al excepției, care, prin reprezentantul convențional ales, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 647 alin. (1) din Codul civil, în măsura în care se interpretează că unul dintre coproprietarii forțați ai unui bun accesoriu trebuie să permită folosința proprietății personale pentru a asigura folosirea bunului accesoriu de către celălalt coproprietar. Arată că, atât timp cât nu există în lege o limitare a dreptului de proprietate, textul criticat, în această interpretare folosită chiar de instanța de fond, care permite limitarea unui drept de proprietate asupra unei proprietăți private exclusive, contravine art. 44 din Constituție. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate sunt clare și previzibile. Ceea ce trebuie respectat este destinația bunului comun sub aspectul folosinței sale, care este diferită de accesorietatea altor bunuri. Este esențială împrejurarea că întinderea cotei-părți a fiecărui coproprietar în cazul unei coproprietăți forțate nu determină și întinderea dreptului de folosință asupra bunului comun, acest din urmă drept realizându-se cu anumite limitări rezonabile. … 5.La cererea autorului excepției, președintele Curții îi acordă cuvântul, ca drept la replică, acesta precizând că intrarea în spațiul comun se asigură din casa proprie, pe o scară cu lanț. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 29 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25.600/300/2016, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 647 alin. (1) din Codul civil. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Costel Anastase și Ștefăniță-Cristian Onțică într-o cauză civilă aflată în apel având ca obiect obligația de a face – pretenții. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul civil contravin dreptului de proprietate privată în măsura în care acestea se interpretează, în lipsa unei dispoziții legale exprese, în sensul că unul dintre coproprietari trebuie să asigure folosința asupra bunului accesoriu aflat în coproprietate forțată prin punerea la dispoziție a unui bun principal, proprietate exclusivă. … 8.Tribunalul București – Secția a V-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, Curtea Constituțională urmând să efectueze controlul de constituționalitate din perspectiva respectării principiului securității juridice și a condițiilor de previzibilitate și accesibilitate ce decurg din principiul statului de drept enunțat de art. 1 alin. (5) din Constituție, impunându-se verificarea apartenenței bunului comun raportat la titularii dreptului de coproprietate și la utilizarea sau neutilizarea lui în comun. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu următorul conținut: „(1) Fiecare coproprietar poate exercita folosința bunului comun, cu condiția să respecte destinația acestuia și să permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari.” … 13.Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 44 alin. (1) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională reține că dispozițiile legale criticate reglementează regimul exercițiului folosinței bunului comun de către coproprietari ca unul dintre atributele dreptului de proprietate în raport cu regimul special al comunității de bunuri aflate în indiviziune (coproprietatea forțată). Art. 647 alin. (1) din Codul civil stabilește limitările exercitării dreptului de folosință la care sunt supuși coproprietarii, în sensul că aceștia sunt subiectul unor obligații reciproce, prima constând în respectarea destinației bunului comun respectiv și a doua impunând că fiecare trebuie să permită exercitarea folosinței de către ceilalți coproprietari. … 15.Curtea constată că limitările juridice asupra dreptului de folosință al coproprietarilor, stabilite de textul de lege criticat, își găsesc fundamentul în chiar art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție – normă invocată în motivarea excepției. Potrivit acestor dispoziții constituționale, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, ceea ce înseamnă, în primul rând, că dreptul de proprietate nu este unul absolut. Coroborat cu prevederile art. 44 alin. (7) din Constituție, potrivit cărora „dreptul de proprietate obligă […] și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”, rezultă, în al doilea rând, că legiuitorul ordinar are legitimitatea constituțională să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Legea fundamentală, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 376 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 8 august 2014, paragraful 17). … 16.Aceste limite au fost configurate, în cazul dispozițiilor de lege criticate, în considerarea regimului special de coproprietate forțată, potrivit căruia dreptul de proprietate privată are doi sau mai mulți titulari, fiecare deținând cote-părți indivize asupra aceluiași bun, cu privire la care au obligația să îi păstreze destinația și pe care sunt îndreptățiți să îl folosească în egală măsură. Sub acest aspect, Curtea reține că, prin conținutul lor juridic, reglementările deduse controlului nu contravin dreptului de proprietate privată, astfel cum este consacrat în art. 44 din Constituție, legiuitorul nefăcând altceva decât să dea expresie acestor imperative specifice regimului de coproprietate forțată, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. … 17.Curtea observă, în subsidiar, că în prezenta cauză critica de neconstituționalitate este formulată din perspectiva interpretării și aplicării dispozițiilor art. 647 alin. (1) din Codul civil la propria speță, în care se dispută accesul și folosirea de către reclamanți (vecini-coproprietari) a podului comun al unei clădiri, în condițiile în care, în fapt, acesta a fost transformat parțial în locuință de către părțile pârâte (vecini-coproprietari), fiind modificată și calea inițială de acces către pod. În aceste circumstanțe specifice cauzei, autorii excepției (pârâți) consideră că dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul civil sunt contrare art. 44 din Constituție în măsura în care, pentru a permite exercitarea folosinței asupra unui bun comun accesoriu (podul clădirii) de către ceilalți coproprietari, coproprietarul trebuie să își pună la dispoziție un bun principal, proprietate exclusivă (propriul apartament). Or, pentru asemenea situații, Codul civil reglementează, la art. 617, servitutea de trecere, dezmembrământ al dreptului de proprietate care permite proprietarului fondului care este lipsit de acces la calea publică să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. Instituțiile juridice aplicabile în prezenta speță depind, însă, de situația de fapt și de drept a imobilelor în discuție și de încadrarea juridică pe care doar instanța de judecată competentă o poate stabili, în urma administrării întregului probatoriu necesar soluționării cauzei, și nu Curtea Constituțională. Prin urmare, sub aspectul naturii criticilor de neconstituționalitate, care sunt formulate din perspectiva interpretării și aplicării textului de lege criticat la o speță determinată, acestea au caracter inadmisibil. … 18.Dincolo însă de această particularitate a criticilor formulate în prezenta cauză, dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul civil nu contravin prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituție referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, pentru argumentele mai sus arătate, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costel Anastase și Ștefăniță-Cristian Onțică în Dosarul nr. 25.600/300/2016 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 647 alin. (1) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește