DECIZIE nr. 534 din 9 aprilie 2009

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 raportat la art. 146 din Codul penal



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorIuliana Nedelcu – procurorMarieta Safta – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicată de Radu Cozaciuc în Dosarul nr. 5.005/285/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii în materie.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 25 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.005/285/2008, Judecătoria Rădăuţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicată de Radu Cozaciuc.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederea expresă a unei anumite sume de bani în funcţie de care se stabileşte agravanta la infracţiunea de delapidare încalcă principiile constituţionale. Astfel, pentru a se stabili fără dubiu prejudiciul trebuie să se administreze un vast probatoriu şi, de multe ori, după administrarea tuturor probelor, se determină un prejudiciu mult mai mic decât cel indicat de partea civilă. În plus, stabilirea unei sume de bani în funcţie de care se prevede agravanta unei infracţiuni nu ţine cont întotdeauna de realităţile sociale dintr-un anumit moment. Trebuie să se aibă în vedere inflaţia, creşterea economică, veniturile care se pot realiza, astfel încât se ajunge în situaţia în care o sumă de bani ce constituie "consecinţe deosebit de grave" să fie echivalentul câtorva salarii.Judecătoria Rădăuţi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauză este neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu intră în contradicţie cu principiile constituţionale invocate. Faptul că legiuitorul a înţeles să stabilească drept criteriu pentru evaluarea gradului de pericol social al unei infracţiuni, pe cel valoric, nu înseamnă că prin aceasta ar fi încălcate dispoziţiile constituţionale şi că în atare situaţie inculpatul nu ar beneficia de un proces echitabil sau că nu s-ar bucura de prezumţia de nevinovăţie.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 146 şi art. 215^1 alin. 2 din Codul penal, având următorul cuprins:– art. 146 (Consecinţe deosebit de grave): "Prin consecinţe deosebit de grave se înţelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145, ori altei persoane juridice sau fizice.";– art. 215^1 (Delapidarea) alin. 2: "În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi."Se susţine că aceste dispoziţii legale încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind supremaţia Constituţiei şi a legilor, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, în art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie şi în art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei.Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în esenţă, critica autorului excepţiei vizează norma cu caracter explicativ cuprinsă în art. 146 din Codul penal, în raport cu care este reglementată agravanta infracţiunii de delapidare prevăzută de art. 215 alin. 2; în opinia sa, criteriul valoric avut în vedere de legiuitor pentru a defini sintagma "consecinţe deosebit de grave" este inadecvat şi în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale invocate.În jurisprudenţa sa, de exemplu prin Decizia nr. 50 din 26 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 de 28 februarie 2006, Curtea a statuat că reglementarea cuprinsă în art. 146 din Codul penal este necesară cu atât mai mult cu cât legiuitorul a prevăzut consecinţele deosebit de grave ca element circumstanţial în conţinutul agravant al mai multor infracţiuni, cum ar fi, spre exemplu, furtul calificat, tâlhăria, înşelăciunea, delapidarea sau distrugerea calificată. Susţinerile referitoare la caracterul inadecvat al criteriului valoric care determină înţelesul expresiei consecinţe deosebit de grave, deşi pot fi reale în condiţii de devalorizare a monedei naţionale, nu pot fi reţinute. Modificarea conţinutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realităţile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorităţii legislative în lumina dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Curtea Constituţională, potrivit competenţei sale înscrise în art. 146 din Constituţie şi în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispoziţiile constituţionale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituţională nu se poate substitui Parlamentului pentru modificarea limitei valorice prevăzute la art. 146 din Codul penal sau pentru a aprecia dacă aceasta corespunde realităţilor sociale existente la un moment dat.Pentru argumentele reţinute în cuprinsul aceleiaşi decizii, Curtea a statuat că acest text de lege nu încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil şi nici pe cele ale art. 23 alin. (11) din Constituţie, privind prezumţia de nevinovăţie. Întrucât nu au intervenit elemente noi, motivele care au fundamentat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul de procedură penală sunt valabile şi în prezenta cauză, în care aceste dispoziţii legale sunt raportate la cele ale art. 215^1 alin. 2 din Codul penal.Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare art. 1 alin. (5) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie, deoarece textele de lege criticate sunt în deplină concordanţă cu regula constituţională potrivit căreia nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215^1 alin. 2 din Codul penal raportat la art. 146 din acelaşi cod, excepţie ridicată de Radu Cozaciuc în Dosarul nr. 5.005/285/2008 al Judecătoriei Rădăuţi.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009.PREŞEDINTELECURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Marieta Safta–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește