DECIZIE nr. 533 din 31 mai 2007

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă



Ion Predescu – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorIon Tiucă – procurorFlorentina Geangu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" – S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 7.706/44/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi din oficiu în Dosarul nr. 4.679/44/2006 al aceleiaşi instanţe.La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocat, precum şi partea Societatea Comercială "Dunarom Trading Company" – S.R.L. din Galaţi, prin avocat. Procedura de citare este legal îndeplinită.Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 271 D/2007 la Dosarul nr. 247 D/2007, care a fost primul înregistrat, având în vedere că obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate este identic.Autorul excepţiei, precum şi reprezentantul Societăţii Comerciale "Dunarom Trading Company" – S.R.L. din Galaţi sunt de acord cu conexarea dosarelor.Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea celor două dosare.Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. Expune, pe larg, motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de fond şi depune concluzii scrise.Reprezentantul Societăţii Comerciale "Dunarom Trading Company" – S.R.L. din Galaţi solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată şi depune concluzii scrise în acest sens.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:Prin încheierile din 31 ianuarie 2007 şi 12 februarie 2007, pronunţate în dosarele nr. 7.706/44/2005 şi nr. 4.679/44/2006, Curtea de Apel Alba Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" – S.A. din Galaţi, precum şi de instanţă din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unei hotărâri arbitrale.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constituţionale ale art. 125, art. 21, art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2), deoarece "permit tribunalelor arbitrale să facă justiţie, fără să fie instanţe judecătoreşti şi fără să fie stabilite de lege, ci numai prin convenţia părţilor, hotărârea arbitrală nefiind supusă controlului judecătoresc asupra tuturor aspectelor cauzei". Astfel, dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate se invocă reprezintă "constituirea unei justiţii paralele". În consecinţă, "instanţa de judecată nu exercită un control de plină jurisdicţie asupra cauzelor soluţionate de tribunalele arbitrale. În felul acesta se împiedică accesul liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, text care sancţionează instituirea oricăror filtre pentru accesul la instanţele judecătoreşti".De asemenea, instanţa de judecată susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 126 alin. (1), "în măsura în care interzic ca acţiunea în anulare să privească toate aspectele de fapt şi de drept ale conflictului soluţionat printr-o hotărâre arbitrală, precum şi în măsura în care interzic instanţelor judecătoreşti să fie sesizate ca instanţe de fond de către partea nemulţumită de hotărârea arbitrală".În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul arată că instanţa arbitrală reprezintă o alternativă oferită părţilor la procedura dreptului comun, la care pot apela fără nici o restricţie, arbitrajul fiind o opţiune, iar nu o obligaţie. Procedura arbitrajului lasă la latitudinea părţilor multe dintre aspectele procedurale şi oferă o mai mare libertate decizională decât în cazul desfăşurării procesului la instanţele judecătoreşti. Nu se poate pune deci problema încălcării drepturilor consacrate în Constituţie, atât timp cât părţile sunt cele care decid prin convenţia arbitrală cu privire la modalitatea de soluţionare a litigiului.Avocatul Poporului arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. ale (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 364 din Codul de procedură civilă, conform cărora: "Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare pentru unul din următoarele motive:a) litigiul nu era susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului; … b) tribunalul arbitral a soluţionat litigiul fără să existe o convenţie arbitrală sau în temeiul unei convenţii nule sau inoperante; … c) tribunalul arbitral nu a fost constituit în conformitate cu convenţia arbitrală; … d) partea a lipsit la termenul când au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită; … e) hotărârea a fost pronunţată după expirarea termenului arbitrajului prevăzut de art. 353^3; … f) tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; … g) hotărârea arbitrală nu cuprinde dispozitivul şi motivele, nu arată data şi locul pronunţării, nu este semnată de arbitri; … h) dispozitivul hotărârii arbitrale cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire; … i) hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii. … Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie, art. 124 alin. (2) privitoare la înfăptuirea justiţiei, art. 125 privind statutul judecătorilor şi art. 126 alin. (1) privind instanţele judecătoreşti.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiţiei se realizează prin instanţele judecătoreşti şi reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparţială, mai rapidă şi mai puţin formală, confidenţială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită.Arbitrajul se organizează şi se desfăşoară potrivit convenţiei arbitrale încheiate între părţi, cu respectarea principiului libertăţii de voinţă a acestora, sub rezerva respectării ordinii publice, a bunelor moravuri, precum şi a dispoziţiilor imperative ale legii, aşa cum prevede art. 341 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, părţile pot stabili, prin convenţia arbitrală sau printr-un act adiţional încheiat ulterior, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea şi înlocuirea arbitrilor, termenul şi locul arbitrajului, normele de procedură pe care tribunalul arbitral trebuie să le urmeze în judecarea litigiului şi, în general, orice alte norme privind buna desfăşurare a arbitrajului. În cazul în care părţile nu au convenit asupra unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura ce urmează să fie aplicată.Aşa fiind, Curtea observă că incidenţa dispoziţiilor legale criticate este subsecventă acordului de voinţă intervenit între părţile care au încheiat convenţia arbitrală şi care au optat pentru soluţionarea litigiului de către un tribunal arbitral. Împrejurarea că autorul excepţiei a achiesat la soluţionarea litigiului pe această cale, deşi cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască dispoziţiile legale referitoare la judecarea litigiului de o asemenea instituţie, precum şi consecinţele juridice ale aplicării lor, nu îl îndreptăţeşte să se prevaleze de necunoaşterea legii, şi deci lipseşte de temei critica reglementării în cauză.În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale care nu permit înfăptuirea justiţiei decât prin instanţele judecătoreşti, Curtea constată că instanţele de arbitraj comercial nu întrunesc trăsăturile caracteristice instanţelor extraordinare, întrucât procedura urmată de acestea nu încalcă şi nici nu restrânge drepturile procesuale ale părţilor prevăzute în Codul de procedură civilă şi nici alte drepturi sau libertăţi ale acestora. De asemenea, Curtea reţine că însăşi Constituţia, în art. 146 lit. d), recunoaşte existenţa instanţelor de arbitraj comercial, precizând că excepţiile de neconstituţionalitate pot fi ridicate şi în faţa acestor instanţe, pe lângă cele judecătoreşti.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că în faţa instanţei arbitrale cauza dedusă judecăţii este analizată sub toate aspectele invocate de părţi, accesul liber la justiţie nefiind nicidecum împiedicat de vreme ce există posibilitatea promovării acţiunii în anulare care reprezintă o modalitate de control judiciar (şi deci de acces la justiţie) prevăzută de lege.În sensul celor arătate, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 8 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007, ale cărei considerente îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Mittal Steel" – S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 7.706/44/2005 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum şi din oficiu în Dosarul nr. 4.679/44/2006 al aceleiaşi instanţe.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 mai 2007.PREŞEDINTE,ION PREDESCUMagistrat-asistent,Florentina Geangu_________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește