DECIZIE nr. 530 din 13 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 1.723/197/2007.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale, întrucât este dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, acesta fiind un aspect al vieţii intime.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 14 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 1.723/197/2007, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate, care impun existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile de încuviinţare a schimbării sexului, contravin normelor constituţionale invocate, întrucât "respectarea vieţii private presupune dreptul de a întreţine şi de a stabili relaţii cu celelalte fiinţe umane, în special în domeniul afectiv pentru dezvoltarea şi împlinirea propriei personalităţi în vederea stabilirii de relaţii afective, sexuale şi sociale. Prin urmare este o decizie personală privind viaţa sa privată, iar necesitatea cererii pronunţării justiţiei care ţine de viaţa privată a persoanei nu poate fi considerată decât ca o imixtiune a justiţiei, cu încălcarea dreptului individual la viaţă privată".Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Guvernul apreciază excepţia ca neîntemeiată, arătând că menţiunile ce se înscriu în actele de stare civilă ale unei persoane în baza unei hotărâri judecătoreşti ţin exclusiv de natura juridică a actelor de stare civilă, şi, drept urmare, nu poate fi vorba de amestecul unei autorităţi în viaţa intimă a unei persoane câtă vreme schimbarea sexului constituie opţiunea persoanei în cauză.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, fiind contrare dreptului fundamental la viaţa intimă, familială şi privată. Astfel, condiţionarea dreptului persoanei fizice de a dispune de ea însăşi de obţinerea încuviinţării prealabile prin hotărâre judecătorească a schimbării sexului este contrară art. 26 din Constituţie. În acest sens, este invocată jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a statuat că dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri, trebuie să constituie obiect de ocrotire din partea autorităţilor. Se arată că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că noţiunea de viaţă privată este o noţiune cu un conţinut mai larg. Ea cuprinde integritatea fizică şi morală a persoanei şi uneori poate să înglobeze aspecte ale identităţii fizice şi sociale ale unui individ. Elemente cum ar fi identificarea sexuală, numele, orientarea sexuală şi viaţa sexuală ţin de sfera protejată de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prin urmare, instituirea controlului judiciar în această materie contravine obligaţiei autorităţilor publice de a respecta şi a ocroti viaţa intimă, familială şi privată, respectiv a dreptului persoanei de a dispune de ea însăşi.În plus, se consideră că ar fi necesară emiterea unui act normativ care să reglementeze această problemă care nu este abordată unitar în rândul statelor europene şi care a făcut obiectul unor procese aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, acestea pronunţându-se în favoarea căsătoriilor transsexualilor în conformitate cu noua lor identitate sexuală şi în favoarea modificării actelor de stare civilă şi a altor documente utilizate în viaţa de toate zilele ca urmare a unei operaţii de schimbare de sex. Este invocată, în sensul celor arătate mai sus, jurisprudenţa Curţii Europene (Cauzele Christine Goodwin şi Royaume Uni contra Marii Britanii, cazul K.B. contra Agenţiei Naţionale pentru Serviciile de Sănătate şi Secretarului de Stat pentru Sănătate din Marea Britanie, recurs prealabil, 7 ianuarie 2004).Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei îl reprezintă prevederile art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 15 iulie 2003.Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996: „În actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:[…]i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti."; … – Art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003: „(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:[…]l) când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia." … Dispoziţiile constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, coroborat cu art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, şi ale art. 26 referitor la viaţa intimă familială şi privată.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele:Textele de lege criticate reglementează situaţia în care în actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, şi anume când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia.Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin art. 22 alin. (1), art. 26 şi art. 34 alin. (1) din Constituţie, întrucât dreptul persoanei cu privire la schimbarea sexului este o decizie personală privind viaţa sa privată, pentru care nu este necesară o hotărâre judecătorească.Analizând aceste critici, Curtea constată că ele sunt neîntemeiate. Menţiunile ce se înscriu în actele de stare civilă în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ţin exclusiv de natura juridică a acestor acte, precum şi de statutul juridic al persoanei, având ca scop o corectă evidenţă a populaţiei. Având în vedere acest regim al actelor de stare civilă, Curtea reţine că încuviinţarea schimbării sexului prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă este necesară pentru înscrierea menţiunilor referitoare la modificarea intervenită în starea civilă a persoanei, astfel că nu poate fi vorba de intervenţia instanţelor judecătoreşti în viaţa intimă a unei persoane, aşa cum susţine autorul excepţiei, acesta rămânând să decidă asupra hotărârii luate.Aşadar, schimbarea sexului constituie o opţiune a persoanei în cauză, cu efecte însă asupra statutului său social care ţine de ordinea publică.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 lit. i) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi ale art. 4 alin. (2) lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Braşov în Dosarul nr. 1.723/197/2007.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof.univ.dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește