Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 134 din 23 februarie 2007
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, 2^1 şi 3 din Codul de procedură civilă
Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorAntonia Constantin – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, 2^1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.923/45/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât, printr-o încheiere de şedinţă din 25 septembrie 2006, Tribunalul Iaşi l-a obligat să nu depăşească limita teritorială a judeţului Iaşi decât cu încuviinţarea organului judiciar care efectuează urmărirea penală ori a instanţei de judecată, în cazul trimiterii inculpatului în judecată.Având cuvântul asupra cererii de amânare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia.Curtea, deliberând în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată şi respinge cererea de amânare formulată de autorul excepţiei.Având cuvântul asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, ţinând cont de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 15 septembrie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2.923/45/2006, Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Emil Balaure într-un litigiu având ca obiect soluţionarea unei cereri de recuzare a tuturor judecătorilor Tribunalului Iaşi.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că dispoziţiile legale criticate, prin eliminarea posibilităţii de a se recuza toţi judecătorii unei instanţe, încalcă dreptul la un proces echitabil.Curtea de Apel Iaşi – Secţia civilă şi-a exprimat opinia, în sensul că dispoziţiile legale criticate nu contravin Constituţiei, întrucât legiuitorul poate reglementa cazurile în care pot fi exercitate anumite drepturi procesuale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă, introduse prin art. I pct. 6 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 459/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 13 decembrie 2006, s-a introdus alin. 2^1 la art. 28 din Codul de procedură civilă.Astfel, dispoziţiile criticate din Codul de procedură civilă au, în prezent, următorul cuprins:"Nu se pot recuza toţi judecătorii unei instanţe sau ai unei secţii a acesteia.Cererile de recuzare a instanţelor ierarhic superioare formulate la instanţa care soluţionează litigiul sunt inadmisibile.Pentru aceleaşi motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiaşi judecător."Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că asupra dispoziţiilor legale criticate, raportate la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, s-a pronunţat prin Decizia nr. 691 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2006, statuând că, prin reglementările cuprinse în Codul de procedură civilă referitoare la imposibilitatea recuzării tuturor judecătorilor unei instanţe sau unei secţii a acesteia, legiuitorul nu a înţeles să limiteze accesul liber la justiţie, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării în condiţii optime a acestui drept constituţional. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, de natură a preveni eventualele abuzuri şi tergiversarea soluţionării cauzelor deduse judecăţii.Neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia acestei decizii rămân valabile şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. 2, 2^1 şi 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emil Balaure în Dosarul nr. 2.923/45/2006 al Curţii de Apel Iaşi – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2007.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean––––