DECIZIE nr. 53 din 13 aprilie 1999

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului



Lucian Mihai – preşedinteCostica Bulai – judecătorConstantin Doldur – judecătorKozsokar Gabor – judecătorIoan Muraru – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorPaula C. Pantea – procurorCarmen Daniela Manea – magistrat-asistentPe rol se afla soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rodica Dobrogeanu în Dosarul nr. 163/1998 al Tribunalului Ialomita.La apelul nominal a răspuns Rodica Dobrogeanu, reprezentată de avocatul Gheorghe Doreanu, lipsind Prefectura Ialomita, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autoarei excepţiei solicita admiterea acesteia, arătând ca dispoziţiile art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 încalcă prevederile art. 14, 16, 21 şi ale art. 41 alin. (2) din Constituţie. Se considera ca prin aceste dispoziţii se asigura dreptul la restituirea în natura sau la despăgubiri numai foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu titlu, şi existente fizic la 22 decembrie 1989, fiind exclusa de la reglementarea legii situaţia juridică a imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, dar demolate înainte de 22 decembrie 1989. Prin art. 25 din Legea nr. 112/1995 se instituie un regim discriminatoriu, prin posibilitatea reglementării juridice diferite, prin legi speciale ulterioare, a altor categorii de imobile trecute în proprietatea statului, fără să se prevadă un termen până la adoptarea acelor legi.Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind ca dispoziţiile art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 nu contravin nici uneia dintre normele constituţionale invocate. Arata ca, în mod constant, Curtea Constituţională a statuat ca omisiunea legislativă nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate şi ca nici o dispoziţie constituţională nu impune legiuitorului un termen pentru reglementarea unor raporturi juridice.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constata următoarele:Prin Încheierea din 13 aprilie 1998, pronunţată în Dosarul nr. 163/1998, Tribunalul Ialomita a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rodica Dobrogeanu.În motivarea excepţiei se susţine ca dispoziţiile art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 contravin prevederilor art. 14, 16, 21 şi 41 din Constituţia României, întrucât foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu titlu, după 6 martie 1945, imobile care nu mai existau fizic la 22 decembrie 1989, fiind demolate de organele fostului regim, sunt total dezavantajati faţă de cei ale căror imobile existau fizic la 22 decembrie 1989.Exprimandu-şi opinia, instanţa de judecată arata ca excepţia este nefondata, "întrucât nimic nu împiedica pe cei care nu se încadrează în condiţiile art. 1 din Legea nr. 112/1995 sa promoveze acţiuni în revendicare”.Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.În punctul sau de vedere Guvernul considera nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995, pentru ca, prin textul acestora, este precizat obiectul reglementării cuprinse în lege (art. 1), iar art. 25 prevede că, prin legi speciale, se va reglementa situaţia juridică a altor imobile decât cele care fac obiectul legii, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, inclusiv a celor demolate pentru cauze de utilitate publică. Se considera că nu este un tratament discriminatoriu al foştilor proprietari, ci, dimpotriva, textul are în vedere reglementarea ulterioară, prin lege specială, a situaţiilor deosebite în care s-au aflat alte imobile trecute în proprietatea statului.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, notele scrise, depuse de autoarea excepţiei, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente şi concluziile scrise, depuse de aceasta la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:În temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenţa să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995, cu care este legal sesizată.Excepţia de neconstituţionalitate priveşte art. 1 din Legea nr. 112/1995, care are următoarea redactare:"Foştii proprietari – persoane fizice – ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.De prevederile alin. 1 beneficiază şi moştenitorii foştilor proprietari, potrivit legii."Textul stabileşte obiectul de reglementare al legii, astfel cum a fost reformulat de Parlament în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 73/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, fiind avută în vedere numai situaţia juridică a locuinţelor trecute în patrimoniul statului cu titlu. Asa fiind, nu se poate susţine ca prevederea legală care defineste obiectul reglementării cuprinse în lege ar fi, prin ea însăşi, contrară Constituţiei.De asemenea, Curtea constata ca omisiunea legislativă nu poate face obiectul controlului de constituţionalitate al Curţii, legiuitorul având, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituţie, dreptul suveran de a-şi alege singur atât obiectul, cat şi întinderea reglementării date prin lege, precum şi de a amana reglementarea, printr-o lege ulterioară, a unor situaţii juridice necuprinse în legea iniţială.Cu privire la textele constituţionale care, în opinia autoarei excepţiei, ar fi incalcate prin dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 112/1995, Curtea constata următoarele:Art. 14 din Constituţie prevede: "Capitala României este municipiul Bucureşti." În mod evident, acest text nu are nici o legătură cu cauza.Dispoziţiile art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, au următorul conţinut: "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege." … Aceste prevederi nu au incidenţa în cauza şi nu au fost contrazise prin art. 25 din Legea nr. 112/1995, egalitatea cetăţenilor nefiind incalcata prin repararea, în etape, a unei injustitii comise de vechiul regim.Art. 21 din Constituţie, prin care este reglementat accesul liber la justiţie, este, de asemenea, greşit invocat de autoarea excepţiei, neavând legătură cu prevederile art. 25 din Legea nr. 112/1995, care are următorul cuprins: „Prin legi speciale se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor iniţială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică.”Art. 41 alin. (2) din Constituţie, invocat în susţinerea neconstitutionalitatii art. 1 şi a art. 25 din Legea nr. 112/1995, are în vedere ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular. Or, în reglementările prevăzute de Legea nr. 112/1995 nu este vorba de ocrotirea acestui drept al foştilor proprietari ai locuinţelor, pentru ca statul a dobândit cu titlu bunurile respective, care, până în momentul restituirii, nu sunt în proprietatea acestora, ci de măsuri reparatorii.Asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, de pilda, prin Decizia nr. 45 din 4 martie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 26 septembrie 1997, şi prin Decizia nr. 4 din 2 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 martie 1999, constatând ca textele menţionate sunt constituţionale, omisiunea legislativă neputând forma obiect al controlului de constituţionalitate.Neexistand motive care ar impune modificarea acestei jurisprudente a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,CURTEAÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi ale art. 25 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Rodica Dobrogeanu în Dosarul nr. 163/1998 al Tribunalului Ialomita.Definitivă.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 aprilie 1999.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,LUCIAN MIHAIMagistrat-asistent,Carmen Daniela ManeaÎntrucât magistratul-asistent Carmen Daniela Manea nu mai deţine aceasta calitate, în temeiul art. 261 din Codul de procedură civilă, în locul sau semneazăMagistrat-asistent şef,Claudia Miu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește