DECIZIE nr. 529 din 19 aprilie 2011

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIulia Antoanella Motoc – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 5.934/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureş.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 9 martie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 5.934/320/2007, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Bubău în dosarul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, deoarece permit în mod discreţionar părţii vătămate să se constituie parte civilă atât în faza urmăririi penale, cât şi în faza judecăţii. Aşa fiind, textul lezează dreptul de apărare coerentă a inculpatului în cele două faze ale procesului penal.Judecătoria Târgu Mureş opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. 2 – Constituirea ca parte civilă, din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: "Constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare."Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiţie şi art. 24 referitoare la Dreptul la apărare.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică posibilitatea părţii vătămate de a se constitui parte civilă în procesul penal atât în prima fază, cât şi în cea de-a doua până la citirea actului de sesizare, situaţie care, în opinia sa, este de natură a afecta principiul egalităţii în drepturi, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.O astfel de critică nu poate fi primită, deoarece dispoziţiile legale criticate se aplică fără niciun fel de discriminare tuturor persoanelor aflate în situaţii juridice identice.De asemenea, dreptul la un proces echitabil presupune dreptul tuturor părţilor de a se prevala de garanţiile procesuale specifice. Or, faptul că partea vătămată poate opta până la citirea actului de sesizare dacă se constituie sau nu parte civilă nu este de natură a afecta în vreun fel drepturile inculpatului, care poate uza nestingherit de dreptul său la apărare. Nimic nu-l opreşte să conteste eventualele pretenţii civile sau chiar calitatea de parte vătămată ori civilă a celui în cauză. Apărarea inculpatului se poate face indiferent de opţiunea părţii vătămate de a se constitui parte civilă, cu atât mai mult cu cât, în acord cu dreptul la un proces echitabil, trebuie să existe un just echilibru între drepturile inculpatului şi drepturile celorlalte părţi din procesul penal.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 5.934/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureş.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 aprilie 2011.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește