DECIZIE nr. 526 din 11 octombrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorAfrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Moisescu şi Ion Vintilescu în Dosarul nr. 624/2005 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, Elena Moisescu, precum şi apărătorul ales al ambilor autori, cu delegaţie la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate aduc atingere liberului acces la justiţie, deoarece permit ca reformarea unei hotărâri judecătoreşti să se soluţioneze de aceeaşi instanţă care s-a pronunţat anterior asupra cauzei.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece asupra dispoziţiilor legale criticate Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 361/2005, ocazie cu care a constatat că sunt constituţionale. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei, considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 10 iunie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 624/2005, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă.Excepţia a fost ridicată de Elena Moisescu şi Ion Vintilescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect anularea unui titlu de proprietate în calea de atac a recursului.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că dispoziţiile legale criticate, potrivit cărora normele privitoare la competenţă sunt de imediată aplicare, contravin art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece legiuitorul s-a îndepărtat de soluţia consacrată de Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000. Astfel, potrivit art. 725 alin. 2 din Codul de procedură civilă, „Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de casare cu trimitere, dispoziţiile legii noi privitoare la competenţă sunt pe deplin aplicabile”. Or, în raport de aceste dispoziţii, legiuitorul nu a luat în considerare riscul ca, prin noua reglementare, o cale de atac să fie judecată de aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea atacată. Această împrejurare este, în opinia autorilor, de natură a bloca accesul liber la justiţie în ce priveşte exercitarea căilor de atac de reformare, de esenţa cărora este împrejurarea că hotărârea judecătorească este supusă controlului judiciar, pe calea apelului ori recursului, la instanţa superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece liberul acces la justiţie presupune, între altele, posibilitatea efectivă oferită justiţiabilului de a supune o hotărâre judecătorească controlului unei instanţe superioare. Or, recursul, ca şi cale de atac legală, nu se poate abate de la această regulă, deoarece instanţa de control nu poate fi aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea atacată.Prin dispoziţiile tranzitorii criticate de autorii excepţiei se neagă dreptul liberului acces la justiţie, câtă vreme modificarea competenţei de soluţionare a recursului – intervenită în timpul soluţionării cauzei – a făcut ca cele două căi de atac, diferite ca natură şi conţinut, să fie soluţionate de către aceeaşi instanţă.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, legiuitorul ordinar este îndreptăţit să adopte reguli de procedură şi competenţă a instanţelor judecătoreşti cu caracter general sau special ori de aplicabilitate tranzitorie. Legea nr. 493/2004 a urmărit deblocarea activităţii instanţei supreme, survenită printr-o reglementare anterioară potrivit căreia i se atribuise competenţa exclusivă de judecare a recursurilor, iar dispoziţiile legale criticate au în vedere folosirea căii de atac a recursului în condiţiile legii, şi nu în afara ei, nefiind de natură a aduce atingere în vreun fel liberului acces la justiţie.Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul, în considerarea unor situaţii particulare, poate institui reguli speciale de procedură, precum şi modalităţi specifice de exercitare a drepturilor procedurale. Judecătorul spune dreptul, dar numai în formele şi condiţiile procedurale instituite de lege.Totodată, în raport de obiectul şi natura diferitelor litigii, a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ce urmează a fi apărate prin acţiuni în justiţie, legiuitorul, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, poate elabora norme diferite privind procedura de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de judecată, cu condiţia să nu îngrădească exerciţiul dreptului de acces liber la justiţie. Or, dispoziţiile legale criticate, prin care s-a stabilit competenţa instanţelor în judecarea căilor de atac, nu contravin normelor şi principiilor consacrate de Legea fundamentală.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Deşi instanţa de contencios constituţional a fost sesizată cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 493/2004, se poate constata că acest act normativ are articol unic şi se referă la modificarea art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004. Prin urmare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 493/2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004, care au următorul conţinut: „Căile de atac se judecă de instanţele competente, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.”Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prin dispoziţiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind exercitarea neîngrădită a dreptului oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor legitime.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra constituţionalităţii art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 493/2004, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 361 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 22 august 2005, prilej cu care a statuat că acestea sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile legale criticate reglementează modificarea competenţei de soluţionare a căilor de atac şi aplicarea de îndată a noilor norme.Aşadar, acestea sunt norme de procedură iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Legea fundamentală, este la latitudinea legiuitorului reglementarea competenţei, a procedurii şi a căilor de atac.Pe de altă parte, Curtea constată că din dispoziţiile şi principiile constituţionale nu reiese competenţa instanţei supreme de a soluţiona toate recursurile.În realitate, este vorba despre reglementarea unor situaţii tranzitorii, reglementare care nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, întrucât căile de atac respective – apelul şi recursul – se soluţionează de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziei mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, excepţie ridicată de Elena Moisescu şi Ion Vintilescu în Dosarul nr. 624/2005 al Curţii de Apel Bucureşti- Secţia a III-a civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Afrodita Laura Tutunaru––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește