DECIZIE nr. 525 din 9 aprilie 2009

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 25/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 24 iunie 2009
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 18
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 05/04/2006 ART. 11
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 05/04/2006 ART. 14
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 05/04/2006 ART. 17
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 789 04/11/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 40 30/01/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 571 20/09/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 767 10/11/2015
ActulREFERIT DEDECIZIE 367 25/03/2010

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (7) şi art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMihaela Senia Costinescu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (7) şi art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Salariaţilor şi Membrilor Conducerii „Beralbac” şi de Societatea Comercială „Bere Lichior Mărgineni” S.A. din Bacău în Dosarul nr. 403.3/64/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială.La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "E.ON Gaz România" – S.A. din Târgu Mureş, prin consilierul juridic Liviu Man, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, întrucât critica de neconstituţionalitate vizează modificarea şi completarea textului de lege, iar nu contrarietatea lui cu Legea fundamentală.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:Prin Încheierea din 27 noiembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 403.3/64/2007, Curtea de Apel Braşov – Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (7), art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Salariaţilor şi Membrilor Conducerii „Beralbac” şi de Societatea Comercială „Bere Lichior Mărgineni” – S.A. din Bacău.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii apreciază că prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 încalcă dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie, deoarece atribuţiile judecătorului-sindic nu privesc controlul deciziilor manageriale ale administratorului special, ca reprezentant al debitorului, şi celor ale administratorului judiciar sub aspectul oportunităţii. Astfel, doar creditorii, prin organele acestora, au competenţa să aprecieze cu privire la oportunitatea unor decizii manageriale ale debitorului care au înrâurire cu privire la procedura de insolvenţă, lăsând fără efect dispoziţiile cuprinse în planul de reorganizare confirmat. Mai mult, dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 creează o poziţie privilegiată unei părţi din proces, respectiv comitetului creditorilor sau creditorului majoritar, după caz, în detrimentul administratorului special, parte în litigiu, cu încălcarea dreptului acestuia la un proces echitabil.În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 17 alin. (6) din lege, autorul excepţiei apreciază că acestea sunt în contradicţie cu prevederile art. 21 şi 124 din Constituţie, întrucât împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor doar creditorii pot formula contestaţii, în vreme ce administratorul special, în calitatea sa de reprezentant al debitorului, în ciuda prerogativei conferite de art. 18 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 de a ataca măsurile care se iau de către comitetul creditorilor, nu se poate adresa justiţiei, fiindu-i astfel îngrădit dreptul de a formula calea de atac.Curtea de Apel Braşov – Secţia comercială apreciază excepţia ca fiind neîntemeiată.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (7), art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, texte de lege care au următorul conţinut:– Art. 11 alin. (2): "Atribuţiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi la procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei. Atribuţiile manageriale aparţin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excepţional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunităţii de către creditori, prin organele acestora.";– Art. 14 alin. (7): "Hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.";– Art. 17 alin. (6): "Împotriva acţiunilor, măsurilor şi deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestaţie la adunarea creditorilor, în termen de 5 zile de la luarea acestora."În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 124 alin. (1) şi (3).Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 stabilesc competenţele exclusive în cadrul procedurii insolvenţei. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc al activităţii administratorului judiciar şi/sau al lichidatorului şi soluţionează procesele şi cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenţei, administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepţional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-şi administra averea, exercită atribuţiile manageriale, în vreme ce creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunităţii, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente. Delimitarea prin lege a competenţelor tuturor celor implicaţi în procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 stabileşte cadrul procesual în care părţile îşi pot exercita eficient drepturile procesuale. Extinderea competenţei judecătorului-sindic asupra controlului oportunităţii deciziilor adoptate în activitatea de administrare a debitorului, aşa cum pretinde autorul excepţiei, ar constitui o depăşire a atribuţiilor instanţelor judecătoreşti, o intervenţie inadmisibilă în activitatea de organizare şi funcţionare a unei societăţi comerciale. Controlul exercitat de instanţă trebuie să se limiteze la aspectele de legalitate ale deciziilor manageriale, iar nu să cenzureze opţiunile considerate oportune de către persoanele specializate în exercitarea atribuţiilor de administrare, administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz.Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt în deplin acord cu prevederile art. 124 alin. (1) şi (3), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii de către judecători independenţi, care se supun numai legii.În ceea ce priveşte prevederile art. 14 alin. (7) din lege, Curtea constată că acestea stabilesc dreptul creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii adunării creditorilor şi au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum şi al creditorilor care au lipsit justificat de la adunare de a solicita judecătorului-sindic desfiinţarea hotărârii pe care aceştia o consideră nelegal adoptată. Or, în condiţiile în care hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanţelor lor, numai aceştia justifică un interes şi, implicit, calitate procesuală activă, în declanşarea controlului de legalitate a respectivelor hotărâri, efectuat de judecătorul-sindic. În aceste condiţii, dispoziţiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu creează o poziţie privilegiată creditorilor în detrimentul administratorului special, reprezentant al debitorului, aşa cum consideră autorul excepţiei, ci reprezintă exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. Prin urmare, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate referitoare la nesocotirea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie.Având în vedere argumente similare, Curtea consideră neîntemeiată şi excepţia de neconstituţionalitate care are ca obiect dispoziţiile art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2), art. 14 alin. (7) şi art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Asociaţia Salariaţilor şi Membrilor Conducerii „Beralbac” şi de Societatea Comercială „Bere Lichior Mărgineni” – S.A. din Bacău în Dosarul nr. 403.3/64/2007 al Curţii de Apel Braşov – Secţia comercială.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 aprilie 2009.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x