DECIZIE nr. 524 din 13 mai 2008

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorIon Predescu – judecătorTudorel Toader – judecătorAugustin Zegrean – judecătorSimona Ricu – procurorMaria Bratu – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.La apelul nominal se prezintă personal Rodica Gabriela Grumeza, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza se află în stare de judecată.Partea prezentă solicită admiterea excepţiei, arătând că art. 8 al legii criticate este neconstituţional, întrucât nu prevede ce se întâmplă în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 nu a emis nicio hotărâre. Depune concluzii scrise, însoţite de patru anexe.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :Prin Încheierea din 21 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 39.686/3/2006, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I. Grumeza.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile Legii nr. 290/2003, în integralitatea ei, contravin art. 73 alin. (3) lit. m) coroborat cu art. 44 şi 76 din Constituţie, cu motivarea că, potrivit acestei legi, s-a recunoscut unei categorii de cetăţeni ce îndeplinesc condiţiile legale un drept la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate în aceste teritorii şi de care au fost deposedaţi. Astfel, dreptul creat persoanelor avute în vedere de lege este expresia dreptului garantat de art. 44 din Legea fundamentală, care nu poate face decât obiectul unei legi organice. Or, susţine autorul excepţiei, din cuprinsul acestei legi rezultă că parlamentul a adoptat-o ca o lege ordinară, şi nu ca o lege organică.Separat de criticile de neconstituţionalitate vizând legea în integralitatea ei, autorii excepţiei critică art. 8 al legii, susţinând că acest text contravine art. 21 şi 52 din Constituţie, întrucât "redactarea imprecisă a acestuia îi pune pe judecători în situaţia să adauge la lege, prin stabilirea cazurilor, condiţiilor şi părţilor faţă de care este admisibilă formularea cererilor în justiţie pentru apărarea creanţelor izvorând din Legea nr. 290/2003„. În opinia autorilor excepţiei, această redactare imprecisă a textului rezultă din faptul „că nu precizează ce se întâmplă în cazul în care, peste termenul de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor, Comisia judeţeană nu a emis nicio hotărâre”.Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră excepţia neîntemeiată.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, în ce priveşte critica privind încălcarea art. 21 şi 52 din Constituţie, arată că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc exerciţiul dreptului privind accesul liber la justiţie şi nici dreptul părţilor la un proces echitabil, deoarece, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea nr. 290/2003, hotărârile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sunt supuse controlului judecătoresc. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin nici art. 44 coroborat cu art. 73 alin. (1) şi (3) lit. m) şi art. 76 din Legea fundamentală, legiuitorul fiind competent potrivit normelor constituţionale să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.Examinând actele din dosarul instanţei de judecată, Curtea reţine că excepţia a fost ridicată într-un recurs formulat în cadrul unui litigiu de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii nr. 290/2003 de a soluţiona cererea de acordare a despăgubirilor sau compensaţiilor prevăzute de această lege. Astfel că, deşi Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 290/2003 în integralitatea ei, în realitate textul de lege care are legătură cu cauza aflată pe rolul instanţei de judecată este cel al art. 8 din această lege.Aşadar, Curtea va exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.Textul de lege criticat are următoarea redactare:"Art. 8. – (1) În vederea soluţionării cererilor depuse de persoanele îndreptăţite, comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998, republicată, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant şi al celorlalte ministere cu atribuţii în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secţiei Cadrilater a Asociaţiei Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluţionarea cererilor depuse de persoanele îndreptăţite, potrivit prezentei legi.(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 primesc, verifică şi rezolvă cererile de atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau compensaţii, după caz. Hotărârile privind recunoaşterea drepturilor, acordarea despăgubirilor sau/şi a compensaţiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei şi se comunică Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, precum şi solicitantului. … (2^1) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 au obligaţia de a convoca petenţii sau alte persoane, în vederea lămuririi unor situaţii în care există neclarităţi privind calitatea succesorală a petentului, dovada refugiului sau a proprietăţii asupra bunurilor pentru care se cer despăgubiri ori compensaţii.(2^2) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate solicita acte şi relaţii privind aspectele înfăţişate în contestaţii atât petenţilor, cât şi oricărei instituţii publice.(3) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestaţie la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. … (4) În termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestaţiile şi le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Hotărârea se comunică comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi solicitanţilor. … (5) Hotărârile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor – Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. … (6) Hotărârile pronunţate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. … (7) În vederea soluţionării cererilor, comisiile prevăzute la art. 5 pot solicita din oficiu, cu respectarea legii, acte şi informaţii oricăror instituţii publice din ţară sau din străinătate." … Textele constituţionale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 referitor la liberul acces la justiţie şi art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, criticile formulate privesc redactarea prevederilor de lege criticate. Astfel, se apreciază de către autorii excepţiei că legiuitorul nu a prevăzut ce se întâmplă în cazul în care comisiile judeţene şi ale municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 depăşesc termenul de 6 luni de la data înregistrării cererii pentru acordarea de despăgubiri sau compensaţii.Aşadar, pretinsa neconstituţionalitate a textului de lege criticat este determinată exclusiv de o lacună legislativă. Or, în temeiul art. 61 din Constituţie, "Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a ţării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia.Ca atare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”, excepţia de neconstituţionalitate vizând prevederile art. 8 din Legea nr. 290/2003, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE :Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.8 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Rodica Gabriela Grumeza şi Mihai I.Grumeza în Dosarul nr. 39.686/3/2006 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 mai 2008.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Maria Bratu–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește