DECIZIE nr. 523 din 15 mai 2012

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi art. 1.344 din Codul civil



Augustin Zegrean – preşedinteAspazia Cojocaru – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorPetre Lăzăroiu – judecătorMircea Ştefan Minea – judecătorIon Predescu – judecătorPuskas Valentin Zoltan – judecătorTudorel Toader – judecătorIngrid Alina Tudora – magistrat-asistentCu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi 1.344 din Codul civil, excepţie ridicată de Ecaterina (Tudor) Udrea şi Mariana Bulgaru în Dosarul nr. 1.760/229/2010 al Tribunalului Ialomiţa – Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.586D/2011.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, părţile Anca Popescu şi Gheorghe Popescu au depus cereri prin care solicită acordarea unui nou termen în vederea angajării unui apărător, iar partea Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ialomiţa a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată, având în vedere data la care a fost sesizată Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate.Curtea, deliberând, respinge cererea, apreciind că între data de 6 decembrie 2011, când a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate, şi data şedinţei de judecată, părţile au dispus de timp suficient pentru angajarea unui apărător.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 6 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 1.760/229/2010, Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 480 şi 1.344 din Codul civil, excepţie ridicată de Ecaterina (Tudor) Udrea şi Mariana Bulgaru într-o cauză având ca obiect pretenţii.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile de lege criticate, în vechea reglementare aplicabilă litigiului în care sunt parte, sunt neconstituţionale, întrucât "încalcă dreptul de proprietate al celui care deţine prin achiziţionare bunuri de un anumit gen" şi "de a se bucura de un bun achiziţionat". Totodată, apreciază că aceste texte de lege aduc atingere libertăţii comerţului şi creează un cadru nefavorabil pentru valorificarea potenţialului comercial.Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale invocate.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 480 şi art. 1.344 din Codul civil, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul conţinut:– Art. 480: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege".;– Art. 1.344: "Dacă lucrul vândut se află, la epoca evicţiunii, de o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească cumpărătorului, pe lângă preţul vânzării, excedentele valorii în timpul evicţiunii".Curtea constată că, anterior sesizării sale, prin art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, Codul civil a fost abrogat, iar soluţia legislativă cuprinsă în prevederile de lege criticate a fost preluată în art. 555 alin. (1) şi art. 1701 alin. (3) din noul Cod civil, care au următorul conţinut:– Art. 555 alin. (1): "Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege";– Art. 1.701 alin. (3): "Dacă lucrul vândut are, la data evicţiunii, o valoare mai mare, din orice cauză, vânzătorul este dator să plătească cumpărătorului, pe lângă preţul vânzării, sporul de valoare acumulat până la data evicţiunii."Având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a decis că prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate, aplicabile în litigiul dedus judecăţii, pot fi examinate, potrivit principiului tempus regit actum, Curtea urmează să examineze constituţionalitatea prevederilor art. 480 şi art. 1.344 din Codul civil cu care a fost sesizată.Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (8) privind proprietatea privată, art. 45 referitoare la libertatea economică, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 referitoare la înfăptuirea justiţiei şi a celor ale art. 135 privind Economia.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 480 din Codul civil au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.Astfel, prin Decizia nr. 565 din 29 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 22 iunie 2010, Decizia nr. 1.646 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010, sau Decizia nr. 1.409 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 23 martie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 480 din Codul civil dau definiţia legală a proprietăţii, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor 3 atribute ale acestui drept real (usus, fructus şi abusus), cât şi un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea însă a ordinii publice şi a dispoziţiilor imperative ale legii.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.În ceea ce priveşte critica referitoare la neconstituţionalitatea art. 1.344 din Codul civil, Curtea constată că acest text de lege prevede, ca regulă specială în materia evicţiunii, că vânzătorul este obligat să plătească cumpărătorului diferenţa între preţ şi sporul de valoare dobândit de lucru între momentul încheierii contractului şi data producerii evicţiunii, indiferent de cauza care a produs excedentul de valoare sau dacă sporul a fost sau nu previzibil, ori vânzătorul de bună sau de rea-credinţă. În afara sporului de valoare, vânzătorul este obligat să restituie cumpărătorului cheltuielile necesare şi utile, iar dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă, chiar şi cheltuielile voluptorii.În acelaşi context, Curtea observă că, potrivit prevederilor art. 1.337 din Codul civil, vânzătorul este obligat de drept să răspundă faţă de cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a bunului vândut, prin acest text de lege fiind reglementată obligaţia vânzătorului de a apăra dreptul de proprietate transmis cumpărătorului, protejându-l pe acesta împotriva oricăror tulburări în exercitarea prerogativelor de proprietar sau chiar împotriva pierderii dreptului de proprietate asupra bunului, datorată unor cauze anterioare transmiterii proprietăţii.În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că posibilitatea recunoscută cumpărătorului ca, în anumite condiţii, expres şi limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, reprezintă exclusiv o garanţie a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.Aşa fiind, Curtea constată că prevederile de lege criticate din Codul civil sunt în concordanţă cu art. 44 alin. (2) teza întâi şi alin. (8) din Constituţie, referitor la garantarea şi apărarea dreptului de proprietate.În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii constituţionale invocate, Curtea reţine că acestea nu au incidenţă în cauză.Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 480 şi art. 1.344 din Codul civil, excepţie ridicată de Ecaterina (Tudor) Udrea şi Mariana Bulgaru în Dosarul nr. 1.760/229/2010 al Tribunalului Ialomiţa – Secţia civilă.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 mai 2012.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,AUGUSTIN ZEGREANMagistrat-asistent,Ingrid Alina Tudora–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește