DECIZIE nr. 519 din 11 octombrie 2005

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă



Ioan Vida – preşedinteNicolae Cochinescu – judecătorAspazia Cojocaru – judecătorConstantin Doldur – judecătorAcsinte Gaspar – judecătorKozsokar Gabor – judecătorPetre Ninosu – judecătorIon Predescu – judecătorŞerban Viorel Stănoiu – judecătorFlorentina Baltă – procurorIoana Marilena Chiorean – magistrat-asistentPe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Magna Holding" – S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 848/2005 al Judecătoriei Ploieşti.La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca devenită inadmisibilă, întrucât, ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă au fost abrogate prin Legea nr. 219/2005.CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:Prin Încheierea din 28 februarie 2005, pronunţată în Dosarul nr. 848/2005, Judecătoria Ploieşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Magna Holding" – S.R.L. din Ploieşti, intimată într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare introduse de contestatoarea Societatea Comercială "Mercur" – S.A. din Ploieşti.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, într-un proces civil, decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe reprezintă o inechitate, întrucât părţile nu mai beneficiază de egalitatea în drepturi garantată de art. 16 din Constituţie. Totodată, susţine că dispoziţia legală criticată contravine şi dreptului la apărare, precum şi principiului ocrotirii şi garantării dreptului de proprietate privată.Judecătoria Ploieşti şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât, pentru a fi respectat principiul contradictorialităţii care guvernează procesul civil, este necesar ca părţile adverse să cunoască încă de la începutul procesului poziţia celeilalte părţi faţă de litigiul dedus judecăţii, precum şi să cunoască dovezile pe care fiecare parte intenţionează să le producă în faţa instanţei, pentru a putea propune şi administra dovezile contrare, pe cât posibil în acelaşi timp, aşa cum prevede art. 167 alin. 3 din Codul de procedură civilă. De asemenea, apreciază că nu se poate susţine că se încalcă dreptul la apărare, întrucât legea acordă un termen rezonabil pârâtului pentru a-i da posibilitatea să depună întâmpinare, iar faptul nedepunerii întâmpinării îi este imputabil şi, prin urmare, trebuie să suporte consecinţele culpei sale.Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.Guvernul consideră că, întrucât art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă a fost abrogat în mod expres prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, aceste dispoziţii nu mai pot face obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum rezultă din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, întrucât art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă a fost abrogat prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000, iar, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se poate pronunţa numai asupra excepţiilor de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţii legale în vigoare.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, la data încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică".Prin art. I pct. 22 din Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 (lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005), art. 118 alin. 2 a fost abrogat, dispoziţia legală criticată nemaifiind preluată în altă prevedere legală.Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum şi ale art. 44 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private.De asemenea, autorul excepţiei consideră că dispoziţia legală criticată contravine şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea observă că ulterior sesizării sale prin Încheierea din 28 februarie 2005, dispoziţiile art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă au fost abrogate în mod expres prin art. I pct. 22 din Legea nr. 219/2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000.Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.Prin urmare, având în vedere că abrogarea dispoziţiilor legale care constituie obiectul excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit ulterior sesizării Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă a devenit inadmisibilă.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Magna Holding" – S.R.L. din Ploieşti în Dosarul nr. 848/2005 al Judecătoriei Ploieşti.Definitivă şi general obligatorie.Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 octombrie 2005.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,Ioana Marilena Chiorean–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește